Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Serghei ESENIN (1895 – 1925)

        Traducere și prezentare de Leo BUTNARU

În 1912, Serghei Esenin intenționa să publice la Riazany prima sa carte de versuri „Gânduri bolnave”. Debutează, însă, cu „Radunița”. A mai editat volumele de versuri „Albăstrime” (Golubeny), „Schimbarea la față”, „Săteanul cititor de ceaslov” (1918), „Treriadița” (1920), „Spovedania unul huligan” (1921), „Versurile unui scandalagiu” (1923), „Moscova cârciumilor” (1924), „Rusia Sovietică” (1923), „Motive din Persia” (1925), poemele dramatice „Țara nemernicilor”, „Pugaciov”, „Anna Sneghina”, eseurile despre artă „Cheile Mariei” (aici, Maria, în sens de: suflet; textul a stat la baza platformei imaginiștilor), „Existența și arta”, proză ș.a. Căutările în sfera metaforei îl apropie de A. Mariengof, V. Șerșenevici, R. Ivnev, cu care se întrunește în grupul imaginiștilor, ce era unul din cei trei afluenți importanți ai avangardismului poetic rus, celelelte două fiind ego-futurismul și cubo-futurismul.

De o remarcabilă complexitate a trăirilor auctoriale, poemele inserate aici țin de textele eseniniene cele mai apropiate suflului novator al modernismului, față de care poetul avea, totuși, anumite ideosincrazii.

SĂRINDAR

Lui A. Mariengof

1

Sună, sună corn de-ngropăciune!

Ce-i de făcut, ce-i de făcut acum

Pe-noroiatele coapse de drum?

Voi, iubitori de ploșnițe cântătoare,

Nu vreți juganului a i-o suge?

A ne da în festin cu mutre smerite – ajunge,

Dragă ți-i, nedragă – ia-o oricum.

E bine când amurgul ne zădără,

Băgându-ne în fundurile groase

A zării însângerată mătură.

Curând promoroaca va prinde-a vărui

Orășelul din zare și aceste pajiști.

Orice s-ar întâmpla,

De moarte nu aveți unde vă tăinui,

De dușman n-aveți cum scăpa.

Iată-l, iată-l cum cu verdea-i burtă de fier

Spre gâtul văii întide degetele, spre-a-l înșfăca.

Bătrâna moară dă din urechi,

Ascuțindu-și mirosul de măcinătură.

Și mutul ogrăzilor – boul,

Ștergându-și limba aspră de răzor

Simți peste ogor pericol și ură.

2

Au nu de aia dincolo de sat

Atât de jalnic armonica suspină? –

Tra-lea-lea, tri-li-li-bom

Dăinuie peste pervazul zgâriat.

Și nu de aia oare palidul vânt de-ntomnare

Vălurarea albăstrimii provocând,

Parcă de pe cai cu o țesală deasă

De prin arțari ar țesela frunzare?

Vine, vine strașnicul vestitor,

Sub călcâie dumbrăvi doborând.

Și cântecele-s tot mai întristate

Întrerupte sau acompaniate

De frântul țipăt al brotacilor din fân.

O, răsăritul de electricitate,

Surda încleștare dintre țevării și curele,

Al acestor izbe pântec de fecioare

Îl scutură-ale oțelului friguri rebele.

3

Vedeți voi oare

Cum gonește prin stepe,

Ascunzîndu-se-n ceața apelor curate,

Fornăind din nările-i de fier,

Trenul cu uriașe labe forjate?

Și cum, după el

Prin iarba înaltă,

Ca la sărbătoarea alergărilor disperate,

Galopează un mânz cu coama roșcată?

Dragul, dragul de el, prostuț vânturatic,

Ei, unde aleargă, unde vrea să ajungă?

Oare chiar să nu știe că mai toți caii vii

Au fost răpuși de tabunul oțelului strașnic?

Să nu știe oare că-n tihnite câmpii

Disperata fugă nu-l mai întoarce,

Precum nici în vremi de cândva

Când pentru un cal pecenegul dădea

O pereche de rusoaice de stepă, sadea?

Deja

Soarta altfel schimbă negoțul

Cu apele noastre trezite de scrâșnete,

Încât, astăzi, dimpotrivă –

Pentru o mie de puduri de carne de cal și piele

Se cumpără o locomotivă.

4

Dracul să te ia, păcătos musafir!

Cu tine cântul nostru nu face casă bună –

Ce rău ne pare că în copilărie nu te-am înecat

Ca pe o găleată, în fântână.

Lor le e bine să stea și să privească,

Rujându-și buzele-n pupături de tinichea –

Pe când eu, ca psalmistul, trebuie să cânt

Peste țara-mi natală un etern aliluia.

De aceea în mocirlosul septembrie

Peste uscatul și recele nisipiș,

Dându-se cu capul de gard, scorușul

Sângele ciorchinilor zdrobiți și-a prelins.

De aceea și tânga a concrescut

În al armonicii triluit posac,

Iar mojicul mirosind a jilavă pleavă

S-a înecat cu barbar basamac.

(1920)

SCHIMBAREA LA FAȚĂ

(fragment)

Lui Razumnik Ivanov

Norii latră,

Urlă-nălțimea cu dinți de aur…

Cânt și implor:

Doamne, fată odată!

La porțile raiului

Bat și-mi spun ruga:

Înfașă cu stele

Rusia-vițea.

Dincolo de nori brațu-mi se-ntinde

Cântul vuiește ca furtuna prin brazi.

Laptele cerului

Dă-ni-l nouă azi.

Amenințător bubuie tunetul tău,

Bătăi de aripi lumea viseză.

Arhanghelul o nouă Sodomă

Incendiază.

Însă, pe cuprinsul apei,

Hotărât, fără-a privi îndărăt,

Prin poarta împurpurată

Apare noul Lot.

 

Nr. x/200x
Strepezeli și strapazane
de Nicolae Prelipceanu

Dinu Flămând
de Adrian Popescu

Festivalul Național de Literatură Sensul iubirii la cea de-a XII-a ediție
Ioana Dinulescu

Din Jurnal (1995)
de Gabriel Dimisianu

Ultimul metafizician
de Ionel Bușe

Dimoviana (IV)
de Dan Cristea

Poeme
de Ioana DINULESCU

Râsul, tristețea și scena
de Gabriel Coșoveanu

În căutarea puterii
de Dania-Ariana Moisa

Textul ca „luminare“
de Gabriela Gheorghișor

Un roman familial
de Bucur Demetrian

Astăzi, despre cărțile de înțelepciune
de Ioan Lascu

D-ale carnavalului literaturii
de Paul Aretzu

Un roman caleidoscopic
de Petre CIOBANU

„Patriarhul“ și memoria culturală
de Ștefan VLĂDUȚESCU

Centenar Mircea Eliade

De ce să epilăm spre Vest
de Mircea GHIȚULESCU

Poeme
de Javier Bozalongo

Amandament la Zorba plăsmuitul (II)
de Maria - Gabriela CONSTANTIN

Poeme
de Olga ȘTEFAN

Poeme
de Andrei NOVAC

Relatare despre moartea mea
de Gabriel Chifu

Tradiție și originalitate
de Nicolae BALOTĂ

Kirillovnele
de Marina Țvetaieva

Cea de-a 60-a EDIȚIE A FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL DE FILM DE LA CANNES
Marc CHAMBOST și Cornelia CIOLAC

Ion BARBU:
de Mirela GIURA

Arte parțiale
de Horia Gârbea

Poeme
de Elisabeta PREDA

Carnet plastic
de Ema Mărculescu și Constantin Urucu

Motive ale poeziei victoriene
de Victor Olaru

Lumini de neocolit ajunse urgențe
de Henri ZALIS

Rezistența la enclavizare
de Florea MIU

Mirabila natură umană
de Paul ARETZU

Vocație poetică și ființă creatoare
de Mircea MOISA

„Clocotrism“ feminin
de Petre CIOBANU

Pictorul Ioan MIREA

Poeme
de Petruț PÂRVESCU

Poeme
de Cristian-Liviu BURADA

Este vreme…
de Daria DALIN

La vie en rose
de Valentin DASCĂLU

Animalul totemic în povestirile „ Șarpele“ de Mircea Eliade și „Lostrița” de Vasile Voiculescu
de Nicolae Petre VRÂNCEANU

Iubire și lege morală. Suferințele tânărului Werther(III)
de Ion MILITARU

Serghei ESENIN (1895 – 1925)
Traducere și prezentare de Leo BUTNARU

© 2007 Revista Ramuri