Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Jocul grav al poeziei

        FLOREA MIU

Cu un titlu ┼či o grafic─â incitante, care ├«l scot din nota conven┼úional─â, volumul de versuri Rom├ónc─â, marc─â ├«nregistrat─â (Editura Corvin, Deva, 2006), de Loredana Cristea, exprim─â, ├«nainte de toate, o atitudine poetic─â nu at├ót nonconformist─â, c├ót mai ales ardent-dezinvolt─â, de o sinceritate, ast─âzi, dezarmant─â. Vibra┼úia autentic─â a poemelor sale m─ârturise┼čte nu numai o real─â voca┼úie creatoare, dar ┼či o predispozi┼úie spre ne├«ngr─âdit, neconstr├óns de canoane programatice, menit a o ar─âta cum o ap─â foarte limpede sau ca aerul respirat diminea┼úa, printre arborii mun┼úilor din care vine. Cuvintele g├ólg├óie de via┼ú─â, poemele au prospe┼úime, iar universul evocat este proiectat ├«n lumina unor tr─âiri interioare intense, care amintesc de starea exploziv-adolescentin─â a unor versuri de Esenin, Labi┼č, Nichita St─ânescu (de ├«nceput), Ioan Alexandru sau Mircea Dinescu. Este o posibil─â filia┼úie de care foarte t├ón─âra poet─â pare s─â fi fost marcat─â cu sau f─âr─â voie, ├«n datele predispozi┼úiei de care aminteam. Are din to┼úi ace┼čtia c├óte ceva, dar r─âm├óne ea ├«ns─â┼či ├«n bucuria n─âvalnic─â de a reu┼či s─â se comunice, s─â le spun─â ┼či celorlal┼úi ce miraculos templu este un copac de pe Valea Jiului ┼či ce mistere de-nceput de lume ascunde "ninsoarea preschimbat─â ├«n balad─â" sau ce tain─â ad├ónc─â de c├ónd lumea se-nt├ómpl─â ├«n amurgul cu miros de toamn─â, c├ónd "ultimele frunze cad ├«n genunchi, r─âpuse / De greutatea mut─â a vorbelor nespuse / Ce-mpart ├«n dou─â drumuri c─ârarea dinspre noi" (Amurg ├«n carele cu f├ón).
S-ar putea zice, dup─â asemenea versuri, c─â poeta se complace ├«ntr-un tradi┼úionalism cuminte... Dar c├ót de imprevizibil─â ┼či modern─â se dovede┼čte ├«n viziunile sale rafinat-picturale, nu lipsite de o discret─â senzorialitate: "Mi-e galben de prin boabe de porumb / ┼×i auriu
mi-e de miros de pere / Mi-e pulbere de somn ┼či greu de plumb / Cu vise desc├ónt├ónd pelin ┼či miere." (Pict├óndu-m─â). Culori ┼či arome, drumuri teribile prin anotimpuri, ├«nfior─âri nedeslu┼čite se ├«ntre┼úes ├«n "pastelurile" sale at├ót de vii, de expresive, ├«n care se reg─âse┼čte cu gratuitatea v├órstei: "Sunt un zugrav st├óngaci de st─âri sublime / Risipitor de z├ómbete ├«n v├ónt / M─â reg─âsesc ├«n larm─â ┼či-n mul┼úime / Ca r─âd─âcina-n casa-i de p─âm├ónt" (Zugrav st├óngaci de st─âri sublime).
├Än muzicalitatea ┼či aerul juvenil ale acestor poeme mocnesc presim┼úirile unei asum─âri grave a existen┼úei poetice, g├óndul op┼úiunilor viitoare, al c─âilor de urmat dar ┼či al risipirii temporale care se petrece deja ├«n sine. Desprinderea de "lumea de lacrimi ┼či p─âpu┼či" de p├ón─â acum, spre a se "inventa" ca prezen┼ú─â matur─â ├«ntr-un nou timp, al ├«ncerc─ârilor neprev─âzute, ├«i induce starea interogativ─â, sentimentul c─âut─ârilor ├«ntr-un spa┼úiu ├«nc─â necunoscut: "Ceva nedefinit de m├óini m─â ┼úine / Iar timpul mi-l pr─âvale peste piept / Nu ┼čtiu pe care drum s─â m─â ├«ndrept / ┼×i-at├ótea poezii ucid ├«n mine..." (Poezii nen─âscute).
Dar aceast─â ritmic─â ini┼úial─â, ce ┼úine de rostirea cantabil─â, se pierde, treptat, ├«n versifica┼úia liber─â din ultima parte a volumului, intitulat─â - poate nu ├«nt├ómpl─âtor - chiar "Schimbarea la fa┼ú─â". Este, poate, dorin┼úa de a ob┼úine o nou─â expresivitate, gest anun┼úat ├«n catrenele dinainte: "M─â mut ├«n lumea mea modern─â, de m├óine / M─â scutur de mine, m─â dau jos din pat / Torn ap─â pe sufletu-mi ars, demodat / ┼×i-mi pun modernismul ca untul pe p├óine" (Lumea modern─â). Un alt registru poetic se contureaz─â ├«n poeme precum "Ma┼čenka", "┼×edin┼ú─â cu p─ârin┼úii ┼či ├«ngerii", "Ce ┼čtie Jimmy?", "Prim─âvara poe┼úilor", "Paparazzi". Dac─â mai ├«nainte poeta se revendica, ┼čtreng─âre┼čte, dintr-un Esenin "├«n cojoc de l├ón─â", ├«nchiz├ónd ochii de team─â s─â nu-l sperie, ├«n aceast─â nou─â ipostaz─â liric─â ├«┼či ├«ndreapt─â privirile spre poe┼úii novatori, exclam├ónd "S─ârut m├óna Nichita" ("m-ai n─âscut u┼čor ┼či prea devreme") sau "M─â ninge Bacovia", ├«nv─â┼ú├ónd apoi c─â "sufletul unui b─ârbat / e un cimitir de femei" (Sufletul unui b─ârbat).
Ceea ce vrea s─â spun─â c─â poezia ├«ncepe ca un joc al gratuit─â┼úii juvenile ┼či devine ulterior un barbian joc secund, al gravit─â┼úii ┼či asum─ârii existen┼úiale depline.
A┼ča se arat─â, deocamdat─â, traseul poetic al Loredanei Cristea, care evolueaz─â de la dezinvoltura primului s─âu volum - "Ciorapii mei negri de plas─â" - la simbolistica tot mai sever─â ┼či mai nuan┼úat─â a modernit─â┼úii.

© 2007 Revista Ramuri