Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Versuri

        de Mamta Sagar

(Bangalore – Karnataka, India)

Versiunea în limba română, prezentare şi note: Marius Chelaru

Mamta Sagar este o autoare de limbă kannada din zona Karnataka (sud-estul Indiei), poetă, traducătoare, dramaturg, eseist, critic, jurnalist cultural. Specializată în literatura comparată şi „gender studies” (teza ei de doctorat, susţinută la Universitatea din Hyderabad, are titlul Gender, Patriarchy and Resistance: Contemporary Women’s Poetry in Kannada and Hindi (1980-2000)), literatura kannada şi discurs cultural, predă la Centrul pentru studii kannada, în campusul Jnana Bharati, Universitatea Bangalore, oraş în care şi locuieşte.

Îi place să călătorească şi încearcă să înţeleagă, din aceste drumuri,cât mai mult despre lumea în care trăim. Mi-a vorbit mult despre cum arată India azi, despre stratificarea socială de azi, din ţara sa, despre partea săracă a societăţii indiene (conduce/ organizează workshop-uri de teatru şi poezie, recitaluri şi spectacole pentru femei, copii, oameni din comunităţile marginalizate).

 

Mama şi eu

„Sunt exact ca mama mea

- trup subţire, degete osoase,

cearcăne întunecate sub ochi;

înăuntru, o inimă grea

plină de griji; o minte

asediată de gânduri pe care nu poate

să le ducă cu totul; şi la exterior

un zâmbet lin

Sunt ca mama mea întocmai,

lacrimile ei curg în ochii mei.”

Cuvinte

De ce sunt cuvintele astfel?

Picături negre burniţând

Forma dată spaţiului alb?

De ce sunt cuvintele astfel?

Vizibile, dar fără sunet,

Acele invizibile sunt totuşi ascultate.

Pentru Ahmedi

Galbenul pal al cerului înserării

marcat cu răni roşu aprins

aerată ici şi acolo

ca nişte ghemuri de albastru;

suspinele brizei triste

ca un oftat al disperării.

Acolo, dincolo de uşă, el pleacă;

şi din nou, el creşte întunecat.

Ca în toate zilele, şi în acea zi

în grădină florile înfloresc,

ei stau şi aşteaptă

să se întâmple ceva nou.

Altă amiaz㠖 prânz, gustări, ceai.

Da, arată ca ziua dinaintea ei, deşi

„azi” nu este ieri.

Serile se sting, şi soarele

se arată ca o băşică arzând;

briza scoate un oftat –

ca o păpuşă de lemn, acolo,

el se întinde pe haină; apoi,

prin uşă, ea iese (la el)

din nou, ca totdeauna, el se face negru.

„Pentru Ahmedi” a fost scris după ce, într-o seară, auzind ţipete în vecinătate, autoarea a privit din balcon şi a văzut un bărbat bătându-şi fără milă soţia în grădina casei lor, sub privirile trecătorilor care nu interveneau, „priveau doar, ca la o dramă”. Autoarea a mers şi l-a împins pe bărbat. Aşa a cunoscut-o pe ea. Ahmedi era o femeie de succes, sofisticată, educată, cu studii universitare, lucra pentru un concern guvernamental. Când s-a căsătorit, a început un alt timp de viaţă. Soţul a forţat-o să renunţe la slujbă, s-au întors în India, criza i-a lovit puternic, soţul resimţind diferit faţă de ea problemele de insecuritate financiar㠖 de acum aveau trei copii. A început să o bată tot mai des, apoi i-a vândut toate bijuteriile, apoi, după un lung şir de probleme şi bătăi, ea a divorţat dar, conform sistemului din ţară şi-a pierdut toate proprietăţile. A rămas cu cei trei copii, şi şi-a refăcut, aproape, stilul de viaţă, dar mai ales şi-a redobândit liniştea. În tot cazul, zilele nu mai sunt ca atunci când aştepta să fie bătută.

Vorbind despre dharma1 / adharma2 

Hara hara mnahadeva3 !

ţipete din gâtlejuri pline de otravă

sfâşie trupurile acestea.

otrava în gâtlejuri

se prelinge în venă,

otrava minţii

face trupul albastru

împrăştie otrava peste ceruri

răstoarnă coralii şi perlele în adâncul albastru

al oceanului

asta e vremea

leagănul morţii se leagănă cu un cântec de leagăn

naa…. naaa.. nani

copile, atenţie –

cuţitele măcelarilor lucesc

în balta de sânge şi carne

ascuţişurile deschid răni

cam doi ţoli sub buric

încă înainte ca ţipătul să plece

virilitatea e dobândită şi dovedită

Sânul, vaginul

Sânul-cu-lapte, lunara

vărsare de sânge – toate au

înţelesuri diferite

în politica dharmei.

aici, mâini, picioare, cap, tors,

iubire, afecţiune, tristeţe

toate sunt înmuiate în sânge

un pui de somn pentru durere

o lacrimă sau două pentru cei detestaţi

puţină compasiune în inimă

asta e dharma.

Poem inspirat de un grav şir de incidente pornite pe fundal religios, dar şi politic/ social, petrecute în Godhra, India, în anul 2002, explicate diferit de fiecare „tabără”, dar care s-au soldat cu victime civile, multe dintre ele femei şi copii.

Ascunde şi caută

O frunză din copac

planează

lunecă

legănându-se

ca un zmeu mângâind vântul

acum o barcă pe râu

plutind împreună cu peştii multicolori

o licărire verde

pe strălucitoarea apă aurie

se mişcă la repezeală

dispărând în revărsare

apa nu ştie

aerul nu ştie

copacul nu ştie

peştii nu ştiu

jocul acesta

ascunde şi caută

 

Claustrofobie

Un pătrat…

bucătăria, holul, dormitorul

- un pătrat ordonat.

Salteaua, pătuţul, aşternutul de pat

- un pătrat perfect.

Cartea, masa, scaunul

…fluxul gândurilor;

totul este înlăuntrul

acestui pătrat-barieră.

Uşa, acoperişul, peretele,

ţigle albe aşezate pe podea,

în cele din urmă,

bucata de cer

ventilatorul o lasă să intre

- are toate cele patru colţuri

Rotunjimea Pământului se menţine

suspect.

De cuvintele sar

dacă vor traversa pagina, dacă

vor evada din bariera-înţelesurilor,

atunci se vor schimba limitele

pentru alcătuirile tăcute.

Aici, simţul spaţiului

se va schimba în opusul lui

- spaţiul se împrăştie la nesfârşit

(atât de mult spaţiu se întinde

- nlăuntrul S P A Ţ I U L U I)

Note:

 1. Pe scurt, termen complex, cu semnificaţii spirituale dar şi religioase, care în sanskrită înseamn㠄scopul vieţii” sau care menţine/ susţine mersul universului.

 2. Orice este contrar legilor existenţei este adharma, orice acţiune care este contrară dharma.

 3. Primul vers dintr-o cunoscută mantra dedicată lui Shiva.

 4. În original „hated” – am ales „detestaţi” în loc de „urâţi” pentru a evita ambiguitatea.

© 2007 Revista Ramuri