Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Mari necunoscuți ai culturii române în corespondență (II)

        de Mihaela Albu

„Stau şi mă întreb /.../ dacă nu cumva un vraf de corespondenţă e mai aproape de viaţa cotidiană şi de istoria care din ea se desprinde cu timpul ...”, reflecta Vintilă Horia. Despre aceast㠄viaţă cotidiană”, dar şi despre viaţa literară, preocupările şi activitatea culturală a celor siliţi de vicisitudinile istoriei să trăiască pe alte meleaguri aflăm detalii interesante din scrisorile trimise din toate colţurile lumii unuia dintre cei care au întreţinut flacăra românismului pe pământul Italiei, Mircea Popescu (1919-1975)1 .

Continuăm acum serialul început cu două luni în urmă din această corespondenţă cu scrisori inedite (datorate doamnei Simona Coleş Popescu), trimise de importante personalităţi ale exilului românesc.

Prima venea de la Th. Cazaban2, iar a doua, de la artistul plastic Eugen Ciucă3:

Paris 31 Oct. 1962

Iubite domnule Mircea Popescu4 ,

Mare plăcere mi-a făcut articolul matale şi promisiunea unei colaborări mai dese la „România”.5  Voi mai scrie la „România” pentru exemplarele pe care le doreşti.

Vă invidiez pentru Revista Scriitorilor Români, mai ales că Revista Fundaţiei întârzie. Îmi pare rău de nereuşita proiectului de a scoate o revistă comună dar se vede că aşa a fost să fie...

Dar să ştii că invidia nu mă opreşte să colaborez la Revista Scriitorilor Români. Această colaborare se va produce însă ceva mai târziu când voi avea ceva bun de publicat.

Cât despre Zilele de Studii, te voi ţine în curent.

Cu multă prietenie

(semnătură olografă) Th. Cazaban

***

Mira 12.I. 9706 

Dragă Mircea,

Anul 69 s-a încheiat pt. mine cu profituri foarte mari pe acest pământ al Italiei pe care nu l’am părăsit deloc deşi acest gând ar fi putut să justifice tăcerea mea îndelungată. /.../

Între timp am participat ca invitat la Exp. a 6-a internaţională a Citta Carrara – cu două lucrări din marmură, la a 8-a exp. internaţională a Galeriei Grattacielo din Milano de mică sculptur㠖 şi în fine la a 5-a Exp. internaţională de sculptură în aer liber dela Galeria Milano a fundaţiei PAGANI. Alături de aceste distincţii deoarece se fac numai la „invitaţi” – am fost matricolat la Archivio Storico d’arte contemporane dela Biennala din Venezia – cu activitatea şi cu biografia personală. Apar în catalogul artei moderne pe 1970 ediţia Bolaffi – şi am fost invitat la simpozionul de sculptură internaţional dela Piestany din Cehoslovacia – unde însă nu am participat. Cartea monografie încă pe punctul de a apărea a fost amânată din cauze de forţă majoră. Poate apropo de acest fapt ai putea întreba la tipografie dacă ar putea edita un album cu cca 30 foto şi 20-30 pp. Scrise format 32/ 30 şi cât ar putea costa.

Aşa dar vezi dragă Mircea câte evenimente fericite şi altele greu de suportat au trecut peste mine, cauze a unei permanente amânări a scrisului. Ba mai motivam şi cu faptul că trebuie să vin la Roma pt. viza paşaportului scăzut încă din Iunie trecut. Dar evenimentele nu mi-au permis să fac decât cum au vrut ele şi astfel am trimis paşaportul la semnat – după o intervenţie în ţar㠖 am primit viza până în 1971 Iunie. Viza Italiană o am din nou pt. un an întreg (sept. viitor). Soţia mea este la Bucureşti şi sper să se reîntoarcă în Martie Aprilie.

Cu descălecarea în Franţa şi Spania nu am făcut încă nici un pas concret. Aştept momente favorabile să merg mai la sigur şi cu rezultate mai palpabile.

În legătură cu punerea la punct a treburilor mele plastice îţi trimit alăturat un „certificat de autenticitate” pt. una din lucrările de la tine – rugându-te să-mi trimiţi cotorul semnat. Trimit încă unul pentru Brâncuşi. De fapt nu mai ştiu ce lucrări sunt la tine. Deocamdată doresc înregistrarea sculpturilor şi te voi ruga să mi le comunici./.../

Sărutări de mâini Doamnei Tale – familiei omagii – şi la bună vedere într’un an nou bun şi cu fericire.

Te îmbrăţişez,

Eugen

Din scrisoarile de mai sus, dar şi din altele (în curs de publicare într-un volum dedicat lui M. Popescu) cititorul de astăzi află detalii despre viaţa în exil a semnatarilor, despre activitatea lor. În plus, corespondenţa dintre ei ne demonstrează nu numai prietenia (veche!), admiraţia reciprocă, dar şi colaborarea fructuoasă de-a lungul anilor.

 1Mircea Popescu a fost trimis cu o bursă din partea Institutului italian de Cultură la Roma pentru a-şi lărgi şi perfecţiona cunoştinţele în domeniul culturii italiene. A urmat anul 3 şi 4 la aceeaşi Facultate, „trecându-şi cu magna cum laude, în toamna lui 1942, examenul de laure cu o teză de filologie romanică”, aşa cum relatează unul dintre prietenii săi, Teodor Onciulescu. „În anul 45/46 este numit profesor de limba şi literatura română la Universitatea din Milano, apoi, stabilindu-se la Roma, la câteva licee din capitală până ce intră, după obţinerea liberei docenţe în 1961, la Universitatea din Roma, unde ţine cursuri libere, fiind în acelaşi timp şi funcţionar la Preşidinţia Consiliului de Miniştri.” (v. T. Onciulescu, în Revista Scriitorilor Români, nr. 13/ 1975).

 2Theodor Cazaban - prozator, eseist. A absolvit Facultatea de Litere din Bucureşti (coleg cu Monica Lovinescu, Pavel Chihaia, Dinu Pillat, Virgil Ierunca). Apropiat al lui Vişoianu, a făcut parte din comitetul de redacţie al ziarului La Nation Roumaine. A colaborat la emisiuni culturale şi politice la radio Europa Liberă. În 1960 a publicat la Gallimard romanul Parages, excelent primit de critici francezi şi români din exil.

 3Eugen Ciucă (1913 - 2005) a fost profesor de artă la Dowling College-Oakdales, New York, sculptor de faimă mondială, pictor şi critic de artă.

 4 Scrisoare olografă.

 5 Revistă de cultură şi de informaţii, care a apărut la Roma între 1954-1957; a fost editată (anonim) de Mircea Popescu. În 10 iulie 1957, Vintilă Horia îi scria: „Am primit România. E foarte prezentabilă şi te felicit pentru ea.”

 6 Data apare sub un desen care cuprinde în chenar (jos), scris de mână, „Autoportret E. Ciucă”, iar în dreapta, „Italia la Mira 1970.I.” Hârtia are drept antet „Eugen Ciuc㔠(imprimat caligrafiat), iar în continuare, tipărit, Riviera Mateotti, 5-30034 Mira– Venezia – Italia.

© 2007 Revista Ramuri