Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Din jurnal (1996)

        de Gabriel DIMISIANU

 

 

31 octombrie

Văd că notez aici numai întâmplările banale. Despre ce mi se întâmplă neobișnuit nu vorbesc. De pildă despre cele două călătorii recente, una în Elveția, alta în Franța, de câte o săptămână fiecare, la două zile distanță una de cealaltă. Observ că, în ce mă  privește, banalul este materie pentru jurnal, nu excepționalul.

De la Paris m-am întors chinuit de o durere groaznică de dinți, ultimele două zile pariziene mi-au fost urâțite de această suferință „banală“.

În general nu prea mă pot bucura de călătorii  (ca G.). Disconfortul îmi e mai neplăcut și nu-mi pare compensat de câștigul cu care te alegi văzând una-alta. Mai ales dacă este să călătoresc singur totul mă indispune, mă zăpăcește, mă  „încurcă“. Ar fi trebuit totuși să mă bucur de cele șapte zile petrecute la Paris, de călătoria pe Loara făcută împreună cu Țepe. Amabilul nostru ambasador  (Caius Traian Dragomir) ne-a dat o mașină și am mers pe traseul cu castele: Chambord, Amboise, Blois, Orleans. Plăcută a fost și plimbarea oferită de Cici, nepoata mea, la Sacre Coeur și noaptea prin Montmartre.

Dar să nu mai evadez din realitatea cea de toate zilele. Azi dimineață am fost la dr. Honciuc care m-a supus unor suplicii fără de care, mi-a zis, n-aș fi scăpat în veci de durerea de dinți. Vom vedea.

Azi e miercuri, duminică sunt faimoasele alegeri de la care se așteaptă totul, dar despre care ziarele spun că vor fi furate.  M-ar mira să nu fie.

3 noiembrie

E ora 2. M-am culcat pe la 10, m-am trezit acum o oră și nu mai pot dormi. Citesc din Velea pentru o antologie, mi-au cerut  de la ICR să fac pentru ei așa ceva. Citesc de fapt nuvela „În  război, un pogon de flori“. Citesc cu teama că nu mai rezistă. Îmi făcuse la vremea ei o impresie bună, și mie și altora.

Au fost alegerile, a câștigat C. D., cu toate  malversațiunile fostei  puteri. Acum urmează, pe 17 nov., turul al doilea pentru prezidențiale. Din nou Emil și Iliescu. Mi-e greu să cred că va câștiga primul, cu toată alianța lui Emil cu Petre Roman care prea mult nu are ce pierde și dacă bate Iliescu. El și-a asigurat, oricum, locul doi în stat, ca președinte al Senatului. Dar vom vedea, cine știe?  Și altă întrebare: voi mai dormi  în această noapte?

2 decembrie

În perioadele pline de evenimente nu notez mai nimic. A fost turul 2 al alegerilor pentru președinție. A  câștigat Emil. Deci victorie pe toată linia. Delir în Piața Universității în noaptea de 17 spre 18. Bineînțeles că am fost acolo. Nu se putea acum să lipsesc după ce șapte ani nu am lipsit de la niciun miting mai acătării. G., bucuroasă cu măsură, oricum mult mai rezervată  decât mine.

Un eveniment pe care uitasem să-l notez (încă unul !): mi-a  apărut cartea, Clasici români din secolele XIX și XX, după destul de mult timp de la predarea manuscrisului. Cam ca pe vremuri, ca durată, dar fără cenzură, ce e drept. Arată și bine, grafic vorbind. E singura mea carte care arată bine.

13 decembrie

În această seară, la ora 21, mă prezint la TV, unde particip cu amicul Z. Ornea  la o emisiune în direct  despre „petele albe“ din istoria  literaturii.  Mi-am notat  câteva lucruri, dar întrebarea este pe cine interesează aceste pete, albe sau negre, sau cum or fi. E chiar ora la care se dau seriale. Vorbim și ne auzim tot noi.

28 decembrie

Ger năpraznic. Ferestrele mate sub ghiața depusă. Am tras caloriferul electric foarte, foarte aproape. G. citește în camera ei înșurubată în pled. Încerc să reiau articolul despre Sorin Titel, cu evocarea studenției, dar văd că nu merge. Am în minte nenumărate imagini, întâmplări cu prietenul de odinioară, dar văd că scrisul nu merge. Am scris mai demult și despre Velea, evocând aceeași lume, aceiași ani, dar parcă am scris mai ușor, mai „inspirat“.

 

© 2007 Revista Ramuri