| Articole |
| Evenimente |
| Premii |
Poeziede Leo ButnaruDar de ce? Pentru ce? Sfânt trup şi hrană sieşi. Ion Barbu Ar exista şi o situaţie aproape de neimaginat numai că odată ce ţi-o imaginezi chiar acum chiar aici chiar astfel ai zice: Dumnezeu ar putea să se aducă pe Sine jertfă Sieşi. Dar de ce? Pentru ce? Cu gândul şi auzul la Lucian Blaga Mărturisesc că am constatat şi eu adevărul cu razele de lună ce se auzeau izbindu-se de geamuri însă în acea noapte liniştea era şi mai mare decât în poem încât de sus se mai auzeau cum trosnesc încheieturile bătrânilor îngeri Ultimul gest Unul se învredniceşte de mască mortuară altul de mulajul (mortuar) al mâinii cu care a creat a modelat sau poate a dirijat de cum stau trei degete împreunate s-ar putea crede că dintre ele în faţa unei orchestre celebre îi căzuse bagheta sau cine ştie poate că undeva într-o curte de ţară gospodăreşte dintre degete i-a căzut un simplu cleşte de rufe Amplificare Lucrurile se leagă între ele sunt intercomunicante ca într-o pură telepatie a materiei şi spiritului îmi zic aplecat peste un text atât de bătrân încât când întorc filele literele gotice trosnesc din încheieturile de tuş uscat fărâmiţat-pojghiţe ceea ce mă face să mă gândesc că probabil îngerii din cereştile ocini eparhiotice mânuiesc potrivesc măiestrit pâlnii mari pentru amplificarea şoaptelor din filele gotice. Înălţimea strategică tu luptai pentru cucerirea înălţimii strategice X în fine ai înfipt steagul în vârful înălţimii cucerite băţul apoi pânza stindardului victoriei tale au fost împânzite de furnici asta e dacă înfigi steagul într-un muşuroi acum aştepţi marele vânt vreo furtună care să spulbere furnicile de pe steag
Aruncaţi mărgăritarele porcilor Dacă intenţionaţi să treceţi ilegal mărgăritarele prin lume daţi-le de mâncare porcilor porcii pot fi trecuţi fără suspiciune prin vămi. Alfa şi cu omega Aşa e cu omul devenit vechi din nou: ajunge la vârsta când nu mai vrea să fie erou. E timp târziu când mai în fiece vers bucuria trece din viaţă în moarte alteori invers, pentru a-ncerca să-nfrunte căderea în splin a mitologiei propriului destin. Altfel spus dar în acelaşi mod înţeles această luptă a contrariilor e filosofia cimitirelor cu alfa şi cu omega în zădărnicia de a afirma aşijderea de-a nega. O, da! Da, o! Da! Ursuleţii Fram Pe gheţarii polului nord ca pe pustnice fabuloase palme în noaptea polară viforul violează ursoaicele albe iar în cealaltă jumătate de an cea a zilei polare uimitor de clare se nasc ursuleţii dalbi sugând din roze mamele ursuleţii care pe cât sunt din carne din sânge din blană pe atât sunt fiinţe din vânt fiinţe din vânt... Inversare de poli Capturaţi prin gheţuri polare aduşi la menajerii tropicale sau meridionale urşii albi vai! prind guturai mor şi de albi de puri ce sunt fireşte că nimeresc în rai unde sfântul Petru al urşilor polari dă din cap a necaz telegrafiindu-i direct Celui de Sus: Măgarii ăia nu au presupus ce se poate întâmpla în cazul în care sângelui sfânt i se inversează polii minus cu plus . Sufletul Probabil sufletul e ca un suflu ce ar face să vibreze o harpă eoliană însă uneori suflul sufletului te poate trage precum curentul (de asemenea prin ferestruica deschisă de asemenea la vreun colţ de stradă unde rafalele vântului parcă s-ar opri şi brusc şi-ar privi peste umăr). Sufletul are multe în comun cu circulaţia aerului în univers cu fluxul şi refluxul acestuia tocmai din acest motiv uneori putând să te tragă precum curentul încât şi din cauza sufletului ai putea umbla obrintit aiurit poate chiar de nelecuit ca şi tras de o gaură neagră |