Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Actualitatea unui proxim centenar (III)

        HENRI ZALIS

├Äntr-un eseu precedent am g─âsit necesar─â prezentarea opiniilor, ├«n calitatea de eminent c─ârturar, de fulgurant critic literar, ale lui Mihail Sebastian. Str├óns asociat literaturii franceze, scriitorul nostru identific─â ├«n valorile selectate gustul pentru democra┼úie, sensibilitatea la ra┼úionalism, biruin┼úa intelectual─â asupra improviza┼úiilor ┼či extremismelor de dreapta. Poezia rebeliunii contra nelegiuirilor s─âv├ór┼čite p├ón─â ├«n zonele moralei, sim┼úurilor, dinamicei sociale, justi┼úiare, filosofice la presiunea  obscurantismului nu avea cum s─â nu-i plac─â artistului venit de la gurile Dun─ârii.
Ie┼čirea victorioas─â a Fran┼úei din primul r─âzboi mondial, smulgerea ei din scr├ó┼čnetul dreyfusard, respir─â aerul proasp─ât al noului timp. Sebastian dorea, pe drept cuv├ónt, s─â ajung─â ├«n medii b─âtute de soarele marilor idealuri republicane, s─â vad─â de aproape o realitate greu de ├«ncadrat ├«n tiparele cunoscute ├«nainte de intrarea noastr─â ├«n fluxul european. A┼ča se explic─â, pentru cariera lui Mihail Sebastian, participarea lui la ridicarea ┼ú─ârii ├«n consens cu civiliza┼úia occidental─â, ├«ntrupat─â - la nivel superior - de duhul marii na┼úiuni prietene. Era structural interesat s─â ating─â scopul urm─ârit ┼či, din rezolv─ârile idea┼úiei sale, s─â examineze mari scriitori, cu ┼čtiin┼úa construc┼úiei ├«n numele puterii de a servi drept exemplu.
Experien┼úa afectiv─â, s├ómburele moral, atrac┼úia stilistic─â din scrieri  purt├ónd semn─âtura lui Montaigne, Stendhal, Balzac, Gide, Proust, Montherlant ├«nseamn─â pentru Mihail Sebastian sinteza literar─â spre care aspira, de┼či magnetismul acesteia lucra diferit ca mijloace ┼či tip de veracitate. Spuneam anterior c─â suntem ├«n fa┼úa unui literat ├«n c─âutarea culturii bine sedimentate. Considera┼úii de prim ordin inspir─â focalizarea artistului pe c├óteva idei-for┼ú─â desprinse din procesele prin care trecea ca individ. Date de baz─â ale cursului biografic merg de la afec┼úiunea ini┼úial─â pentru Nae Ionescu p├ón─â la reac┼úia de respingere a xenofobiei din Cum am devenit huligan.
Este cel mai concluziv reflex sub raportul incompatibilit─â┼úii lui Sebastian cu dezechilibrele iscate de mi┼čc─ârile tot mai amenin┼ú─âtoare la adresa vie┼úii publice rom├óne┼čti. Sunt, p├ón─â la spasm mortal, mi┼čc─âri cu caracter fascizant, legionar, antiumanist. Iar c─âderea ├«n necunoscut prive┼čte o lume ├«n care scriitorul ├«┼či caut─â locul, tot mai ├«ngust din cauza ie┼čirilor antisemite.
├Än sec┼úiunea de "Perspective critice" a edi┼úiei pe care a ├«ngrijit-o, Cornelia ┼×tef─ânescu include ┼či primele colabor─âri ale lui Mihail Sebastian la ziarul "Cuv├óntul", condus ├«n calitate de cuget─âtor de dreapta de Nae Ionescu. Este adev─ârat c─â ├«n 1928, de c├ónd ├«ncepe s─â semneze la ziar, mai precis din octombrie, ├«n coloanele respectivului cotidian prevalau articole cu mai mult bun sim┼ú dec├ót ulterior, c├ónd se ├«nmul┼úesc lu─ârile de pozi┼úie fie la adresa "cur─â┼úirii terenului de r├ómele antina┼úionale" fie contra "ocultei masonice", c├ónd, mai deadreptul, cu referire la agresiva "incompeten┼ú─â a democra┼úiei parlamentare". Dac─â atunci, ├«n 1928, Sebastian nu bag─â de seam─â ce se petrece ├«n jur, motivul e simplu: orientarea fatal─â b─âtea la u┼ča publica┼úiei naeionesciene. Nu o frecventa ├«nc─â, ci d─âdea t├órcoale. Calendarul lui Nichifor Crainic c├ónta de mai bine de c├óteva luni prohodul "regimului constitu┼úional". "Cuv├óntul" nu se decupleaz─â de atari formule, am├ón─â sus┼úinerea lor pentru dup─â 1930. Na┼úionalismul exacerbat le este comun, dovad─â c─â protectorul lui Sebastian (├«nc─â nu-┼či d─âduse arama pe fa┼ú─â) laud─â ideea de jertf─â ├«n numele "adev─âratului na┼úionalism", cum ┼či atunci c├ónt atac─â vehement partidele politice fiindc─â ar fi "organiza┼úii clientelare", deform─âri capitalist-burgheze perimate. A se vedea articolul "Erezii de ". Acestor texte ├«ntocmite ├«mpotriva expresiei rom├óne┼čti a democra┼úiei, care recompensau "ruperea de comedia libert─â┼úilor individuale", Sebastian le r─âspunde cu eseuri ├«n favoarea simbolismului de inspira┼úie modernist-apusean─â, dublate de propuneri la "heterodoxia romanului actual" ori la "aventura biografismului" pe linia teoretic─â a g├óndirii lui E. Lovinescu. Paradoxal, nimeni la "Cuv├óntul" nu ├«ncalc─â sub o form─â sau alta consemnul dat de Nae Ionescu ca s─â nu intervin─â indica┼úiilor restrictive fa┼ú─â de t├ón─ârul s─âu admirator.
Acel complex afectiv marcheaz─â puternic ata┼čamentul fa┼ú─â de Nae Ionescu ┼či explic─â, p├ón─â la un punct, plin─âtatea pledoariilor lui Sebastian pentru opere ireductibil  "cosmopolite" precum cele datorate lui Proust, Gide, Claudel, Val├ęry, admira┼úia lui pentru via┼úa teatral─â parizian─â, sentimentul c─â ├«n "Crea┼úie ┼či analiz─â" Ibr─âileanu, prea conservator, nu pricepuse aportul lui Fran├žois Mauriac la ├«nnoirea epicului, nici ├«ncercarea acestuia de a propune dezbaterii infiltrarea pateticului ├«n delicatul mecanism narativ, suflul adus ├«n exprimarea fanteziei ┼či pasiunii de prozatorii "plauzibil de ├«ndr─âzne┼úi".
A┼ča vom identifica, pe m─âsura noilor explor─âri, punctele de plecare propuse de  Sebastian ├«n tratarea no┼úiunii de actualitate. Actualitatea nu este o no┼úiune "compromis─â" dac─â nu o suspect─âm de diletantism ┼či superficialitate. C├ónd d─âdea la tipar eseul "Ieri, azi, m├óine. Document, critic─â ┼či actualitate", ap─ârut ├«n "Rom├ónia literar─â" din 7 mai  1932, el ┼čtia c─â realitatea, r─âmas─â ├«n umbra politicului, trebuia reabilitat─â. F─âr─â s─â simplifice conceptul, acumularea de circumstan┼úe perisabile, alege "documentul de via┼ú─â, documentul m─ârunt, zilnic". ├Än lumina rece a recoltei de "motive directe" selecteaz─â pe cele esen┼úiale. Eu discern ├«n modalitatea de percepere, deloc ├«nv─âlm─â┼čit─â cu aspecte torturate de imediat, afirmarea reac┼úiei cump─ânite la evenimente, la documente, c─ârora le ad─âug─âm c├ótimea  noastr─â de sus┼úinere sau de respingere. Cu disciplina impus─â de jocul de oglinzi paralele, Sebastian prive┼čte romanul ca pe o fic┼úiune ce redevine realitate. ├Än mod evident Nae Ionescu nu se l─âsa ├«n┼čelat. Dorea s─â tolereze respingerea tradi┼úionalismului, nu actualizarea lui, cum se pretindeau naeionescienii, consider├óndu-l pe Mihail Sebastian destul de pur, de insuficient c─âlit ├«n polemici de pres─â ca s─â-l scuteasc─â deocamdat─â de agresivitatea  acoli┼úilor ├«n c─âutare de trambulin─â. Pe de alt─â parte, oric├ót de personale sunau ideile viitorului romancier, conta, decisiv, ca ├«n mi┼čcarea genera┼úiei tinere s─â se aud─â voci moderat eretice, salvate din conflictul f─âr─â ie┼čire  cu "adev─ârurile de fiecare zi ale romanului". Sebastian p─ârea s─â ├«ncurajeze iluzii ├«n r─âsp─âr cu "fatalitatea de a fi evreu".
S─â revin la colaborarea lui Sebastian ├«n coloanele ziarului "Cuv├óntul" ┼či la  schimbarea profilului gazetei dup─â noiembrie 1933. Nu-i va fi u┼čor intelectualului evreu s─â constate c─â genera┼úia din care f─âcea parte, cu ai c─ârei frunta┼či era bun prieten, ├«ncepuse, disimulat la ├«nceput, pe urm─â f─â┼úi┼č, s─â se al─âture legionarilor. Lua sf├ór┼čit o fertil─â perioad─â de normalitate. Repudierea nu va fi reciproc─â. ├Äns─â e de men┼úionat c─â ├«n toamna anului 1931, dup─â c─âl─âtoria ├«ntreprins─â la Paris, Sebastian, abia ├«ntors acas─â, ├«i comunic─â profesorului ┼či mentorului s─âu inten┼úia de a considera prin mijlocirea unei c─âr┼úi calitatea sa de evreu fa┼ú─â cu tot ce confrunt─â neamul s─âu. Cu acea ocazie ├«i cere lui Nae Ionescu o prefa┼ú─â la care, cre┼čtin ortodox fiind, dar ┼či om cu preocup─âri  teologice, acesta a promis un r─âspuns favorabil. Numai c─â prefa┼úa s-a dovedit un pamflet cu caracter antisemit. De unde, pe cale de consecin┼ú─â, Sebastian a pus cap─ât prezen┼úei sale ├«n paginile "Cuv├óntului" ┼či prieteniei necl─âtinate de imperfec┼úii cu Nae Ionescu.

Cel care publicase pre┼ú de ┼čase ani ├«n coloanele unui ziar de tonalitate accentuat na┼úionalist─â f─âr─â s─â se ├«ncarce cu zgura lui nocturn─â tr─âie┼čte, pe nea┼čteptate, un cutremur ap─âs─âtor. De ajuns o clip─â ┼či  se petrecuse un atentat la iluzia, la himera c─â nu se ├«nrobise delirului xenofob. C─â fascina┼úia pentru Nae Ionescu fusese suficient─â ca loc de refugiu. Probabil, fumeg─ârile antidemocratice ale profesorului ar fi trebuit s─â previn─â ├«n Sebastian minimale rezisten┼úe. Pe romancier sensibilitatea sa g├ónditoare ├«l derutase; oric├ót de incredibil  poate suna p├ón─â la un punct, Nae Ionescu ├«l asigura c─â opereaz─â cu "descifr─âri" iar decantarea lor nu are cum lua caracter clinic, ├«n linia politic─â ┼či moral-religioas─â.
Pe-atunci, ├«ntre 1927 ┼či 1933, Sebastian v─âzuse, ├«n stare n─âsc├ónd─â, finalizarea spiritual─â a unei marcante personalit─â┼úi. Nici c─â visa la inconsisten┼úa acesteia. Fusese Nae Ionescu cel care pornise la afirmarea unui model pentru ca sufletul rom├ónesc s─â exorcizeze r─âul, s─â resping─â compromisuri ├«n┼čel─âtoare? ├Än pofida inteligen┼úei disociative, Sebastian asta crezuse. Curentul de aer prielnic nu oprea planta toxic─â s─â prospere. Dimpotriv─â, trecea ├«n ochii multora ca prezen┼ú─â de prim rang. Abia dup─â 1990, Alexandru George, Z. Ornea ┼či Marta Petreu au demonstrat c─â at├ót cursurile dar ┼či conferin┼úele pentru marele public ale lui Nae Ionescu sunt departe de a fi rodul medita┼úiei originale. C├óteva din proiectele naeionesciene mai concludente nu sunt duse p├ón─â la cap─ât. Dincolo de inten┼úii, frecvent discursive, ├«nchipuirile vor fi stigmatizate de irealitate. S-a spus c─â de vin─â au fost circumstan┼úele, mai precis decesul g├ónditorului, petrecut la 14 noimebrie 1940. Boala a curmat r├óvna f─âptuitoare. Fapt este c─â izvoarele contribu┼úiilor ideologului na┼úionalist contrazic orice ├«nt├ólnire cu idea┼úia personal─â propriu-zis─â. Astfel c─â, luat drept c─âl─âuz─â, Nae Ionescu dispare ├«nainte s─â tip─âreasc─â acel capitol esen┼úial al viziunii sale psiho-sociologice despre care s-a vorbit at├ót de mult.
Dar p├ón─â la epocala descoperire de dup─â 1990, Mihail Sebastian nu avea cum s─â nu fie saturat de cultul instituit, deloc ├«nt├ómpl─âtor, de mi┼čcarea legionar─â ├«n nume propriu, inclusiv pe canale colaterale, generatoare de "atmosfer─â". ┼×i aceasta deoarece cople┼čeau pe oricine afirma┼úii admirative, precum cea a lui Mircea Eliade, potrivit c─âreia tinerii au ├«n fa┼ú─â "singurul cap filosofic al genera┼úiei sale".
Adversitatea demonstrat─â de cel admirat p├ón─â la un punct la adresa evreilor, confirmat─â de prefa┼úa sa la proza "De dou─â mii de ani", schimb─â radical rela┼úia ├«ntre Mihail Sebastian ┼či Nae Ionescu. Negru pe alb acesta ├«┼či provoac─â admiratorul relev├óndu-i esen┼úa distrug─âtorului s─âu antisemitism. Iat─â un citat f─âr─â izb─âvire tenebros: "... evreii sufer─â desigur; dar vina este numai a lor pentru c─â, de c├ónd exist─â, ei nu au f─âcut dec├ót blestem─â┼úii".
Asemenea enormit─â┼úi xenofobe, abundente ├«n textul introductiv, l-au convins pe Sebastian c─â adoptase un drum gre┼čit ├«n comunicare, prin numeroase fire, cu omul pe care l-a prosl─âvit, ├«n care a crezut. Ostenta┼úia cu care Nae Ionescu ├«┼či ├«ncorporeaz─â halucina┼úiile otr─âvite ├«n numita prefa┼ú─â, ├«i  cer fostului emul s─â-┼či caute chemarea ├«n t├ón─âra care se distan┼úase de extermismul  ┼čovin.
Negativitatea "sentin┼úei" despre destinul evreiesc modific─â nu doar registrul confesiv al lui Sebastian cu privire la etnia din care f─âcea parte c├ót ├«ns─â┼či  asumarea tipului de expresivitate  reflexiv─â ┼či autoanalitic─â prin care se proiecteaz─â pe sine. Dispare lirismul identificat de scriitor cu senzualitatea pe timp de vacan┼ú─â (vezi  formula ├«n care redactase microromanul "Femei") ca s─â apar─â alt tip de scenariu. Unul marcat de istoricitate, pe potriva experien┼úei tr─âite de autor din clipa ├«n care "devine huligan". Adic─â pl─âm─âdit ca om de crea┼úie ┼či cet─â┼úean, la mare distan┼ú─â de nostalgii lacrimogene, ├«n beneficiul orgoliului de a fi, simultan, "om de la Dun─âre" ┼či iudeu.
Acum se constituie trama dens─â a idea┼úiei din "Jurnal". Nu doar ├«n spa┼úiul interior transpus/amplificat de st─ârile de con┼čtiin┼ú─â. Sub crusta nota┼úiei diaristice percepem drama individului, ├«i descifr─âm fizionomia de om r─ânit. Memoria re┼úine, pe fond riguros psihologic cumva proustian, afrontul primit, dezechilibrul generat de  absen┼úa planului compensatoriu. Este, dincolo de auspiciile crude ale unei lupte inegale cu ac┼úiunea G─ârzii de Fier, g─âsirea acelui temei consolidat, amplu construit prin oferta c├ótorva mari scriitori din toate col┼úurile Fran┼úei la adresa noului venit. Cam ├«n acela┼či timp B. Fondane, alias Benjamin Fundoianu, salut─â ├«n┼úelegerea cu care era  primit ├«n cercuri publicistice ┼či editoriale pariziene pentru daruri de care abia aici devine con┼čtient.
Prin urmare, la finele lunii octombrie 1933, aventura lui Mihail Sebastian, sintetizat─â de prefa┼úa lui Nae Ionescu, se ├«ncheie sever, f─âr─â nici o disimulare. Tot ce va ├«ntreprinde pe viitor c├ó┼čtig─â valen┼úe eseistice ├«ntoarse spre literatur─â, la con┼úinutul ei primordial orientat, mediat de viziunea umanist─â, singura alocat─â de art─â compatibiliot─â┼úii/incompatibilit─â┼úii moralei cu istoria. Prin prisma impactului dictat de tiparul narativ sau de cel resorbit ├«n comentariile critice, Sebastian une┼čte  ├«ntr-o singur─â asocia┼úie trecutul cu prezentul, stilul monden cu cel realist ┼či, deosebit, "boala sufletului" de care pomene┼čte Tudor Vianu cu ├«naintarea muzical─â c─âtre domeniul deciziilor, sim┼ú─âmintelor, varia┼úiilor eului, situat de Pompiliu Constantinescu pe axa strategiilor "de ruptur─â".
Din tr─âirile prilejuite de recenta experien┼ú─â existen┼úial─â Sebastian p─âstreaz─â tonul liberator al limitelor ├«ncle┼čt─ârii cu ├«n┼čel─âciunea, r─âceala iernii simbolice ├«n care intrase, constanta suferin┼úei, dureros grefat─â ├«n carnea fiin┼úei morale. Plonj─âm ├«ntr-o biografie asaltat─â de peniten┼úe.
Cine a citit ├«n paralel, cum am procedat eu, "De dou─â mii de ani", "Cum am devenit huligan" ┼či "Jurnal" are, pe m─âsur─â ce se reproiecteaz─â ├«n exterior, acela┼či tip de relevare a damnatului, iar ├«n fundal, acela┼či tragic povestitor. G├ótuit de rele surprize, de umiliri dezl─ân┼úuite cu s─âlb─âticie. De┼či fiecare situa┼úie are unicitatea ei, mai  grav─â sau pur ┼či simplu nea┼čteptat─â, Mihail Sebastian ┼čtie s─â-i confere, pe l├óng─â sursa de nefericire, c├ótimea de vibra┼úie pentru ca degradarea interlocutorilor s─â-l deconcerteze  pe cititorul neutru. Zona distinct─â apar┼úine dialogului dramatic cu primejdiile ur├ótului.
Sebastian graviteaz─â ├«n scrierile sus men┼úionate ├«n jurul ap─âs─ârii torturante, are pe ├«ntregul cuprins al situa┼úiilor intercalate ├«n scenariu abilitatea s─â le g─âseasc─â ├«n necinste, dezavantajul descifr─ârii continue, un fel de a alterna presim┼úirea  cu restri┼čtea, uitarea de sine cu s├óngerarea. Scriitorul cedeaz─â, ├«n atari condi┼úii, locul corespondentului misterios cu care ├«┼či d─â ├«nt├ólnire. Ale c─ârui reflec┼úii definesc "nodul de conflicte ce m─â leag─â de lumea rom├óneasc─â". Aici e patria, fabuloasa pulsa┼úie a ideilor ├«n mirifica priveli┼čte: "Voi vorbi despre B─âr─âgan ┼či Dun─âre, ca de ceva care ├«mi apar┼úine nu juridic ┼či abstract, prin constitu┼úii, tratate ┼či legi, ci trupe┼čte, prin amintiri, prin bucurii ┼či prin triste┼úi. Voi vorbi despre un spirit al acestui loc, despre o anumit─â  inteligen┼ú─â specific─â acestui climat, despre luciditatea pe care am deprins-o aici din lumina alb─â a soarelui de ┼čes ┼či despre melancolia pe care am descifrat-o ├«n peisajul Dun─ârii, care se leneve┼čte la dreapta ora┼čului, ├«n balt─â". Contrapune strig─âtul de iubire, cu aura lui treaz─â, zb├órn├óitului brutal din "Jurnal". Sonoritatea acestuia mu┼čc─â frunza, deconspir─â vexa┼úiunile suferite pe parcursul deceniului trei, ├«n toate denivel─ârile ┼či puterziciunile unui incredibil c├ómp de gunoaie.
Scrutarea acelui real structureaz─â scriitura, o ├«nscrie ├«ntre temporalitate ┼či primatul agresiunii fascizante de fiecare zi. Din imediatitatea gestului decurge revendicarea acordului deplin cu "neamul valah" ┼či cu valorile ce ├«i tuteleaz─â  resursele: "Mi se  pare mai urgent ┼či mai eficace s─â realizez ├«n via┼úa mea individual─â acordul valorilor iudaice ┼či al valorilor rom├óne┼čti din care aceast─â via┼ú─â este f─âcut─â, dec├ót s─â ob┼úin sau s─â pied nu ┼čtiu ce drepturi civice. A┼č vrea s─â cunosc bun─âoar─â legiuirea antisemit─â care va  putea anula ├«n fiin┼úa mea faptul irevocabil de a m─â fi n─âscut la Dun─âre ┼či de a iubi acest  ┼úinut."

© 2007 Revista Ramuri