Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Sandu Darie, confluențe românești

        de Cătălin Davidescu

Sandu Darie (1908, Roman - 1991, Havana), Lavel sau Laver (după unii autori români), este unul dintre relativ puţinii artişti născuţi în România cu notorietate, recunoscut internaţional. În tinereţe, fiind în ţară, nimic nu părea să-i anunţe un destin atât de special în lume, cu atât mai mult cu cât arta sa a reuşit să se impună în spatele unei „cortine de fier” cel puţin la fel de rigide ca cea de la noi, în Cuba.

Despre avatarurile creaţiei sale, precum şi despre recunoaşterea pe plan internaţional, s-a scris deja mult, pe alte meridiane şi, ce-i drept, foarte puţin la noi. Am reuşit să identific doar trei texte în limba română, două în format electronic (Ileana Costea, Smaranda Schaechtele, Aţi auzit de pictorul româno-cubanez Sandu Darie? şi Sandu Darie – un artist român în Cuba, postat de Adrian Grauenfels) şi unul tipărit (Iancu Wexler, Două personalităţi romaşcane: M. Blecher şi Sandu Darie, în Antiteze, „Revistă de literatură şi artă”, seria a III-a, nr. 3, 2010, p. 35), care încearcă să integreze în cultura română un artist despre care nici profesioniştii domeniului nu ştiu prea multe. Singurul care consemnează relaţia de prietenie a scriitorului M. Blecher cu artistul este profesorul Wexler, care menţionează că numele său adevărat este Sandu H. Haymovici, de unde şi pseudonimul de S. Hay cu care şi-a semnat cele câteva colaborări, cu grafică satirică, în presa vremii. Prin intermediul prietenului său Blecher, intră în contact cu câţiva scriitori români de avangardă, printre care: Geo Bogza, Saşa Pană şi Ştefan Roll. Corespondenţa edită şi inedită a acestora este, pentru moment, aproape unica sursă de investigare a activităţii sale în spaţiul românesc pe care l-a părăsit, cu intermitenţe, încă din 1926, când a plecat la Paris să studieze Dreptul. Colaborările sale, în perioada 1926-1940, au fost la reviste franţuzeşti, probabil şi româneşti. Printre acestea din urmă am identificat, pentru moment, doar două colaborări la Cuvântul liber, semnate „Hay” ( „Steaua alegerilor”, publicat în nr. din 23 dec. 1933, şi „Corecţiune”, din 19 mai 1934), urmând să verific revista Adam unde, pentru moment, am găsit: M. Blecher, Corp transparent (vezi M. Blecher mai puţin cunoscut, corespondenţă şi receptare, ediţie critică de Mădălina Lascu, Editura Hasefer, 2000, pp. 216-217).

Blecher îşi menţionează prietenul într-o scrisoare către Saşa Pană (M. Blecher, Vizuina luminată, ediţie întocmită de Saşa Pană, Editura Cartea Românească, 1971, p. 318), ca ilustrator al unor desene făcute pentru poezia sa Se face noapte. Bogza relatează într-un text despre Blecher, caracterizându-l nu fără o uşoară maliţiozitate: „ … într-o zi, pe Lipscani, m-a ajuns din urmă un tânăr avocat, poate cel mai elegant din Barou, fiul unui bogătaş din Roman, care avea să devină ginerele altui bogătaş. Visând probabil altceva, sau şi altceva, începuse să publice desene pe care le semna Hay” ( Geo Bogza, Trapez, Editura Cartea Românească, 1994, p. 293). Cu toate acestea, referinţele din epoca interbelică nu ne oferă decât foarte puţin despre viitorul Sandu Darie. Un contur cu mult mai accentuat al artistului, rămas cu nostalgia vechilor prieteni, dar şi a ţării de unde a plecat, îl aflăm din corespondenţa sa inedită cu Saşa Pană, din care redau doar câteva fragmente. Din lipsă de spaţiu, am preferat să subliniez acum doar sursele biobibliografice româneşti, urmând ca într-un material ulterior să exprim şi o poziţie critică faţă de creaţia sa.

Scrisoare cu antetul artistului, datată 14 ian. 1969, ştampila 29 ian. 1969 şi 22 ian.

[Notă cu pix verde: trimis Viaţa Românească, nr. 9]

Dragă Saşa Pană,

Nu v-am uitat! Vă citesc mereu versurile sensibile, ale poetului dintotdeauna, prin publicaţiile care-mi sosesc până aici. Nu demult, un prieten român din Canada mi-a trimis un articol mişcător, în care evoci talentul lui Max Blecher. În România literară am citit despre publicarea în Viaţa românească a două dintre manuscrisele sale inedite. Vă puteţi închipui cum apreciez această preocupare a d-voastră de a vedea tipărită şi valorificată opera lui Max. Profesorul Dumitru Copceag1 are amabilitatea să vă aducă scrisoarea. Am devenit buni prieteni şi vă poate spune cu graiul viu multe despre noi. Vă alătur câteva timbre – Salonul din Mai, Havana 1967 – surprinzătoare şi suprarealiste. Sărutări de mâini d-nei Pană şi surorii d-voastră.

Primiţi din partea lui Lilly şi a mea admiraţia şi prietenia noastră, Darie

P.S. V-aş ruga să-mi trimiteţi prin poştă numărul din Viaţa românească cu textele lui M.B.

Scrisoare cu antetul artistului, datată ianuarie 1970, Havana, ştampilă 21 martie 1970

Iubite Saşa Pană,

Nu demult am primit Viaţa Românească cu textele neuitatului Blecher pentru care îţi mulţumesc. Acum îţi scriu ca să-ţi urez un „An nou fericit!” şi să salut cu salve şi foc bengal apariţia Antologiei de Avangardă. I-am scris lui Mihnea Gheorghiu2 cerându-i să-mi trimită un exemplar, care sper că va sosi. Sunt bine, leneş la scris, dar cuprins mereu de noi realizaţiuni şi noi şi mari proiecte. În decembrie ‘69 am expus la „Centre National D’ Art contemporain” Paris un proiect luminos cinetic pentru La Place Chatlet.

Cu dragostea dintotdeauna pentru voi şi prietenii noştri. Amintiri lui Bogza, familiei Gruia cu urările noastre de bine, de sănătate şi cu noi realizări de avangardă.

Cu admiraţia mea şi a lui Lilly, Darie

Scrisoare cu antetul artistului, datată 4 oct. 1971

Iubite poete,

Îţi dedic această mică invenţie PANAGRAMĂ (timbre cu intervenţii manuale ale artistului). Marea valoare speculativă pentru colecţionar – poate deveni o şi mai rară găsire, revenind la o viaţă mai artistică prin reutilizarea ei într-un chip mai imaginativ? Jocul îi lansat! Te urmăresc. Bravo, pentru avangardismul făcut tineretului universitar. Îţi mulţumesc pentru cărţile poştale ilustrate şi îţi urez, de pe acum, mulţi ani fericiţi împreună cu soţia şi întreaga familie. Salutări prietenilor.

Cele mai bune amintiri din partea mea şi a lui Lilly, Darie

Scrisoare datată 5 iunie 1972

Iubite Saşa Pană,

Mulţumiri pentru cărţile trimise. Impresionant şi răscolitor marele Blecher al nostru. 3 poeţi: Tristan, Blecher şi Saşa Pan㠖 un triptic poetic pentru Saşa Pană, Darie 72 înfloresc la tropice în inima mea. Dragoste vouă Saşa şi Mary şi tuturor prietenilor,

Sandu Darie Lilly vă transmite sărutări

Notă: Pentru arhivele poeţilor: Corp transparent a apărut pe hârtie albastră. A fost tipărită de Feller, tipograful lui Adam Ludo. Tipografia se găsea ascunsă într-o curte cam prin faţa lui Marmorosch-Blank. Blecher îmi „încredinţase” manuscrisul. M-am ocupat de tipărirea lui şi i-am dus acasă, la Roman, primele poeme tipărite.

Către Ştefan Roll

[Felicitare obiect, datată aprilie 1964, Cuba]

O jucărie străbătută de lumină

O umbră fugitivă de puncte

O strecurătoare de visuri pentru poetul „Ghiţ㔠Ştefan Roll

Cu ocazia celor de două ori 30

La mulţi ani!

Darie

Scrisoare-obiect, din 16 august 1970

[În centrul paginii este desenat un cerc cu linii concentrice pe a cărui latură exterioară scrie: Sandu Darie linea Rio Vedado Havana Cuba 16 August 1970]

Te asigur, o minunate Ştefan Ghiţă. Poetul cel mare, Roll cu inima de aur, Dinul zilelor neobişnuite, că am primit cartea ta în luna iulie 19703 în toiul Crăciunului nostru revoluţionar.

Lilly şi subsemnatul s-au înfruptat la generosul tău Ospăţ de aur. Se pot oare analiza strălucirile kaleidoscopice ale unui Rollamant?

Dacă aş fi mai vrednic ţi-aş trimite un mic desen răvaş la fiecare treizeci de zile. „Unu” pe „Lun㔠ca un salut îndepărtat, ţie şi tuturora care de mai mult de treizeci de ani au cucerit văzduhul transfinit al farmecului. Desenele din Ospăţ şi Scurt circuit prezintă spre amintire talentele şi oamenii care nu s-au dezminţit.

Cu mulţumirile noastre, îţi mărturisim admiraţia noastră. Te vom iubi mereu.

Dorindu-ţi ţie şi lui Medy numai isprăvi înflăcărate, tinereşti şi poetice, cu prietenia dintotdeauna, Sandu Darie

Felicitare obiect, din 15 octombrie 1971

Mulţumim (pentru) urările voastre sosite azi, 15 octombrie 1971. Vă iubim, nu vă uităm şi vă dorim numai fericire pentru 1972, Lilly Darie, Havana/ 1971

[În plan central este desenat un disc pe care scrie:] DiscoRoll şi-n sunet se vede, se aude

[În lateral stânga:] Contur… fecund în fire electronice

[Sub disc: ]Note de muzică pe portativul nervilor.

[Partea inferioară: desen cu un câine care ascultă la un gramofon. Text:] Aviz: Asigură-te împotriva S… dacă vrei să ai epiderma numai a ta.

Scrisoare, din 15 august 1973

[În centrul paginii este desenat realist un ochi deschis]

Dragă Ştefan Roll,

O fată frumoasă mi-a trimis, tăiate din Contemporanul, desăvârşitele tale „Cuvinte”. Îţi închipui surpriza mea? Revistele sosesc cu mare întârziere sau nu sosesc şi fără entuziasmul frumoasei tale cititoare, pierdeam aceste minunate gânduri. Îţi mulţumesc. Îţi urez mulţi ani fericiţi, căci tot admiratoarea ta mi-a şoptit de sărbătorirea – cum se cuvine – făcută ţie – omul şi poetul veşnic tânăr. Firele de păianjen, telecomunicative, sunt gingaşe şi aparţin doar fizicii poeziei tale, dintotdeauna premergătoare.

Noroc şi sănătate şi sărutări ţie şi lui Medy, Sandu şi Lilly Darie

Carte poştală, din 18 noiembrie 1973, cu un desen color

Dragă Ghiţă,

Pentru cei mulţi ani înainte – 70 ai tăi – aflu de-abia azi prin intermediul României literare. Visez să-ţi fac cadou multe jucării. „Cuvintele” sunt tinere şi mă îmbăt cu ele. Cu Adam şi Eva un abţibild(er)4 Cele mai bune urări pentru 1974 cel nou. Ţie şi lui Medy, dragostea noastră, Lilly şi Darie

1 Dumitru Copceag, profesor de lingvisică romanică la Universitatea Bucureşti.

2 Mihnea Gheorghiu (1919-2011): poet, prozator, dramaturg, cineast, asociat în tinereţe cu mediile avangardei. Membru al Academiei Române din anul 1996.

3 Este vorba de volumul lui Ştefan Roll, Ospăţul de aur, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1968.

4 Desenul color reprezintă pe Adam şi Eva, având în centrul compoziţiei mărul pe care este încolăcit un Şarpe albastru.

© 2007 Revista Ramuri