Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Povestea unei prietenii: Thomas Wolfe şi Max Perkins

        de Haricleea Nicolau

Genius (2016)

• Regia: Michael Grandage

• Scenariul scris de John Logan este bazat pe romanul Max Perkins: Editor off Genius, de A. Scott Berg

• Distribuţia: Colin Firth (Max Perkins), Jude Law (Thomas Wolfe), Nicole Kidman (Aline Bernstein), Laura Linney (Louise Perkins), Guy Pearce (F.Scott Fitzgerald), Dominic West (Ernest Hemingway), Vanessa Kirby (Zelda Fitzgerald).

• Compozitor: Adam Cork

• Imagine: Ben Davis

• Montaj: Chris Dickens

• Designer de producţie: Mark Digby

• Producători: James Bierman, Michael Grandage, John Logan, Tracey Seaward

• Durata: 104 min.

• Premiera: 16 febr. 2016 la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin.

• Pelicula a fost filmată în diferite locaţii din Anglia: Didcot / Oxfordshire, Chatham / Kent, King Street / Manchester, Black Park, Iver Heath / Buckinghamshire, Liverpool, Merseyside.

• Nominalizări:

· Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, 2016: Michael Grandage – cel mai bun film; Ursul de aur

· Festivalul Internaţional Film by the Sea, 2016: Michael Grandage – nominalizare Premiul pentru film şi literatură

· Premiile Goya, 2017: Michael Grandage – cel mai bun fim european

 

 

„Max Perkins i-a descoperit pe Ernest Hemingway şi F. Scott Fitzgerald. Dar niciodată nu a întâlnit pe nimeni ca Thomas Wolfe.”

Genius (Geniul / 2016) este filmul de debut al regizorului de teatru Michael Grandage, a cărui carieră în teatru lasă profund amprenta asupra primului său film, dedicat editorului Max Perkins, dar şi uneia dintre cele mai cunoscute personalităţi din literatura americană, scriitorul Thomas Wolfe (1900-1938). Încadrat în categoria dramelor biografice, cu un scenariu scris de John Logan, bazat pe romanul Max Perkins: Editor off Genius, de A. Scott Berg, premiat în 1978 cu Premiul Naţional al Cărţii, Genius ecranizează povestea întâlnirii dintre scriitorul american Thomas Wolfe şi editorul Max Perkins. Filmul lui Michael Grandage a fost selectat să concureze pentru Ursul de Aur la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, 2016.

Wolfe este cel mai renumit romancier al Carolinei de Nord, a scris patru romane de dimensiuni impresionante şi este cunoscut pentru originalitatea de a mixa în proză elemente poetice în scrierea autobiografică, dar şi pentru ambiţia de a oglindi America. Scenariul filmului urmăreşte evoluţia prieteniei dintre scriitor şi editorul său Maxwell Perkins, de la descoperirea calităţii manuscrisului Priveşte, înger, către casă, până la revizuirea şi condensarea lui la dimesiunea publicabilă şi, mai departe, până la moartea neaşteptată a scriitorului. Început în 1926 şi scris în peste 20 de luni, Priveşte, înger, către casă: O poveste a vieţii îngropate (1929) este primul roman de Thomas Wolfe, profund autobiografic, personajul Eugene Gant fiind considerat a fi reprezentarea lui Wolfe însuşi. Jude Law reuşeşte să întruchipeze desăvârşit personajul romancierului american. După ce primeşte cu nedumerire vestea că romanul său va fi publicat, cu exuberanţă greu de stăvilit, acesta acceptă să opereze reducţii considerabile ale romanului (în jur de 60.000 de cuvinte), păstrând atenţia asupra personajului central. Exploatându-şi inspirat aparatul de expresivitate artistică, Jude Law construieşte un personaj care arde intens, un caracter pe care l-a regăsit prea plin în scrierile sale autobiografice şi care surprinde prin acurateţea asumării unui rol care-i testează forţa histrionică.

Pelicula surprinde momentele de tensiune dramatică ale personajelor centrale: scriitorul obsedat de urgenţa creaţiei, notându-şi fraze, modificări atent făcute indiferent de locul în care se afla şi editorul calm şi răbdător, dar entuziast şi rafinat. Relaţia profesională dintre cei doi evoluează de la admiraţie reciprocă şi se transformă treptat într-o relaţie de prietenie specială, în care fiecare pare că a proiectat vise neîmplinite: Wolfe a văzut în Maxwell Perkins imaginea tatălui protector, iar acesta l-a primit ca pe fiul pe care nu l-a avut. Colin Firth îl întruchipează armonios pe renumitul editor, cel care i-a descoperit pe scriitorii F. Scott Fitzgerald şi Ernest Hemingway. Om blând, familist şi tată a cinci fete, Max aduce la lumina tiparului manuscrisele lui Wolfe, cu preţul dezechilibrului din familie. După ce romanul de debut devine bestseller, Wolfe scrie Of Time and the River (1935), sub asistenţa editorului care taie fără milă miile de pagini, în jur de 90.000 de cuvinte. Biroul lui Max se umplea de cutii cu manuscrisul interminabil al lui Wolfe şi, deşi acesta a acceptat drastica reducere a romanului său, izbucneşte repetat în crize stânjenitoare faţă de Max. Aşa cum îl prevenise şi iubita scriitorului, Wolfe pleacă de la editura lui Max, însă îi va păstra mereu o caldă prietenie şi se va stinge, bolnav, la doar 38 de ani. În ciuda tuturor momentelor tulburătoare, prietenia lor se manifestă cu profundă admiraţie, cu iubire, cu violenţă şi cu îngăduinţă. În ultima clipă, cu sufletul plin de amintirea lui Max, Wolfe îi scrie acestuia o emoţionanţă scrisoare, recunoscându-i meritul succesului său: „Mă voi gândi mereu la tine şi voi simţi pentru tine ceea ce am simţit în acea zi de 4 iulie, cu trei ani în urmă, când ne-am întâlnit în port şi am ieşit la cafenea (...) şi mai târziu am mers deasupra clădirii înalte, şi toată stranietatea şi gloria şi puterea vieţii şi a oraşului erau jos”.

Indubitabil, unul dintre atuurile filmului este distribuţia atent compusă, asigurând calitatea asumării partiturilor dificile ale acestui scenariu. O prezenţă notabilă este şi personajul Aline Bernstein, scenografă la Teatrul Guild, iubita sa timp de câţiva ani şi cea care l-a susţinut neobosit spre a continua să scrie. Nicole Kidman creionează un personaj puternic şi complicat, femeia care concurează cu patima pentru scris a lui Wolfe.

Filmat în diferite locaţii din Anglia (Didcot/ Oxfordshire, Chatham/ Kent, King Street/ Manchester, Black Park, Iver Heath/ Buckinghamshire, Liverpool, Merseyside), Genius pare un old movie, în tonuri de sepia, cu efecte de imagine veche, mult prea voit căutate, care riscă să fie prea stilizat, din dorinţa de a crea culoarea unui Manhattan din anii 1930, cu interioare gri, fum pitoresc şi cadre monocrome, ceea ce duce la monotonie şi imprimă un ton uşor nostalgic. Michael Grandage a făcut un film despre oameni cu vocaţia prieteniei, despre chinuitoarele momente ale creaţiei şi despre biografia tumultuoasă a scriitorului Thomas Wolfe, incitând la lectura romanelor sale.

© 2007 Revista Ramuri