Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Păcatele unui martir

        de Haricleea Nicolau

„Cel ce M-a trimis e cu Mine. Tatăl nu m-a lăsat singur.

Întotdeauna fac ce-i este plăcut!”

(M)uchenik / (M)ucenicul (2016)

• Regia: Kirill Serebrennikov

• Scenariul este scris de Kirill Serebrennikov după piesa Martiri (2012) de Marius von Mayenburg

• Distribuţia: Pyotr Skvortsov (Veniamin Yuzhin), Viktoriya Isakova(Elena Krasnova), Aleksandr Gorchilin (Grigoriy Zaytsev), Yuliya Aug (Inga Yuzhina), Aleksandra Revenko (Lidiya Tkacheva), Anton Vasilev (Oleg Selnenko), Nikolay Roshchin (preotul Vsevolod), Svetlana Bragarnik (Lyudmila Stukalina), Irina Rudniktskaya (Irina Petrovna).

• Compozitor: Ilya Demutsky

• Imagine: Vladislav Opelyants

• Decor: Ekaterina Shcheglova

• Costume: Tatyana Dolmatovskaya

• Durata: 118 min.

• Premiera mondială: 13 mai 2016, la Festivalul de Film de la Cannes.

 

(M)ucenicul este adaptarea cinematografică a lui Kirill Serebrennikov, construită pe un scenariu scris de Kirill Serebrennikov după piesa Martiri (2012) de Marius von Mayenburg – foarte des montată şi pe scenele româneşti. Dramaturgul Marius von Mayenburg este scriitor cu rezidenţă la Teatrul Schaubühne, din Berlin, şi unul dintre colaboratorii apropiaţi ai regizorului de teatru Thomas Ostermeier. Înainte de a filma, Kirill Serebrennikov a fost primul regizor de teatru care a regizat piesa dramaturgului german în afara spaţiului german. De fapt, el a repetat experienţa avută cu filmul Playing the Victim (2006), al cărui scenariu se baza pe o piesă cu acelaşi nume pe care a şi regizat-o. Mai mult decât atât, pentru producţia filmului s-a bazat chiar pe propria producţie de teatru şi a folosit distribuţia originală din acest spectacol, lansat în 2014 la Centrul Gogol. Excepţia distribuţiei din film este actorul Pyotr Skvortsov care joacă rolul principal masculin, Veniamin Yuzhin (Pyotr Skvortsov). Titlul filmului este un joc de cuvinte între termenii licean-ucenic şi martir.

(M)ucenicul a fost lansat la Festivalul de Film de la Cannes, în 2016, şi a luat până în prezent 12 premii şi 20 de nominalizări dintre care Premiul François Chalais şi o nominalizare pentru regizorul Kirill Serebrennikov – Un certain regard. Regizor de teatru şi film, Kirill Serebrennikov (n.1969) este din 2012 directorul artistic al Centrului Gogol din Moscova. Fără studii de teatru, licenţiat în fizică, Serebrennikov a regizat clipuri muzicale, filme documentare şi reclame, iar din 1994 a lucrat spectacole în aproape toate teatrele din Rostov. Suita Micile tragedii, scrisă de Aleksandr Puşkin în 1830, i-a prilejuit lui Serebrennikov crearea unui spectacol care a atras atenţia criticilor de teatru şi l-a propulsat către scenele din Moscova. Aici a debutat răsunător cu drama Plastilina, de Vassily Sigarev, urmată de texte dramatice diverse, semnate de: Mark Ravenhill, Maxim Gorky,Alexander Ostrovsky,Martin McDonagh, Tennessee Williams, Mikhail Lermontov. Pentru meritele sale, în 1999 a fost premiat cu Tefi (premiul naţional pentru televiziune), iar printre celelalte premii se numără Premiul pentru tineri Triumph, Premiul Internaţional Stanislavsky, Chaika, Crystal Turandot, Marele Premiu al Festivalului de Film Kinotavr şi al Festivalul de Film de la Roma (Playing the Victim / 2006), precum şi premiile de la Festivalul de Film de la Locarno. Din 1998 este regizor şi scenarist de film, din filmografia sa notabile sunt peliculele Jocul victimei (2006), Ziua lui Yuri (2008) şi Trădarea (2012), nominalizat cu Leul de Aur la Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia.

Într-un moment în care omul de azi a uitat puterea sau însemnătatea rugăciunii, într-un context social dominat de un ritm din ce în ce mai alert, lipsit de profunzime şi atacat de superficialitate şi de lipsa de esenţă, apariţia unui text dramatic precum Martiri era de aşteptat. Pelicula lui Serebrennikov explorează impactul extremismului religios şi lansează interogaţii cu privire la raportul omului de azi cu religia. Veniamin are doar 16 ani, este creştin şi refuză să mai meargă la orele de înot. Este crescut doar de mama lui, divorţată şi mult prea obosită de la cele trei servicii pe care le are pentru a susţine cheltuielile familiei. La nivelul construcţiei scenelor, se simte experienţa din teatru a lui Serebrennikov, pelicula având un conflict puternic, generat de convingerile religioase ale unui licean care se manifestă vehement împotriva mediului educaţional în care studiază. Comportamentul devine din ce în ce mai bizar: refuză să participe la orele mixte de înot, pentru că sunt „împotriva religiei sale”, poartă mereu cu el Biblia, îşi susţine în permanenţă discursul cu citate ample din Biblie, cere interzicerea bikinilor la orele de înot din motive enunţate în Biblie, recurge la gesturi provocatoare şi contestă educaţia sexuală predată. În semn de protest faţă de teoria evoluţionistă se dezbracă total în timpul orei de biologie a profesoarei Elena Krasnova (Viktoriya Isakova).

Curând, discursul cinematografic glisează către o problematică a intoleranţei faţă de orice tip de minoritate – persoane cu handicap, gay sau evrei. Moda, confortul, emanciparea societăţii de azi şi acceptarea diversităţii sunt păcate dictate de diavol. În acest context, Veniamin intră într-un soi de transă mistică, începe să se considere profet şi vindecător, iar primul său ucenic este Georg, colegul şchiop, izolat social, încă nedumerit asupra preferinţelor lui sexuale. Veniamin transformă Sfânta Scriptură într-un instrument de judecată a celor din jurul său, răspunde cu pasaje biblice, susţinându-şi cu vehemenţă ideile religioase. Scenariul filmului exploatează conflictele izbucnite între personaje, între mamă şi fiu, între Veniamin şi colegii lui, între el şi profesorii lui, dar şi conflictul iscat între profesori, generat de manifestările ciudate ale elevului.

Ceea ce părea iniţial o rătăcire de moment ia forma extremă a execuţiilor, cei vizaţi fiind Georg şi profesoara de biologie, evreică şi atee. Un chip special, cu ochi mari şi iscoditori, construindu-şi personajul cu forţă, tânărul actor Pyotr Skvortsov întruchipează un adolescent furios, în plină revoltă şi negare a lumii de azi. Pe neaşteptate, inocenţa şi luciditatea tânărului licean care descoperise Biblia se transformă în teribilismul rebel al unui fanatic periculos care duce o cruce în spate şi o bate în cuie în sala de festivităţi a liceului. Privirea sa agresivă reflectă doar Dumnezeul pedepsitor al răzbunării, iar el devine răstignitul, cel care cunoscuse tentaţia şi o depăşise, cel care a fost părăsit de tată şi cel a cărui mamă se sacrifică în fiecare clipă. El traversează etape diverse ale asumării noii lui identităţi, de la enunţarea ideilor şi discursul intransigent, la manifestări violente, devenind un fanatic religios, al cărui comportament afectează o mulţime de oameni. El inventează diferite scenarii de hărţuire sexuală legate de profesoara de bilogie şi nu pregetă să îl execute pe Georg chiar când acesta citea din Biblie. La ţărmul mării, la adăpostul stâncilor, Veniamin este cel care aruncă piatra. Martirul nu se mai sacrifică, ci sacrifică, în numele Domnului.

Nr. 06 / 2017
Premiile revistei Convorbiri literare

Eugen Negrici, Doctor Honoris Causa al Universității din Craiova

Calendar al scriitorilor din Filiala Craiova a USR

Elogiu creativității
de Gabriel Coșoveanu

Din jurnal (2011)
de Gabriel Dimisianu

A cîștiga singurătatea veritabilă (3)
de Gheorghe Grigurcu

Toscana din Ierusalim
de Adrian Popescu

Pavlik Morozov sau Inimă rece
de Nicolae Prelipceanu

Grecii, comunismul și românii (II)
de Mihai Ghițulescu

Cine face îngerul face și bestia
de Nicolae Panea

Festivalul Internațional de Literatur㠄Tudor Arghezi“ – ediția a XXXVII-a

O parabolă pentru România deceniilor din urmă
de Ştefan Vlăduţescu

Poetul, „un fericit în nefericirea“ sa
de Silviu Gongonea

Formă deformată
de Aura Dogaru

Turnirul fără învingători
de Gabriel Nedelea

Vitalism postmodern
de Gabriela Gheorghișor

Colocviul Național al Revistelor de Cultură de la Arad

A șaptea ediție a Turnirului de Poezie al Uniunii Scriitorilor din România – Natură și cultură la Colibița, 10-13 mai 2017

Premiul Național pentru Proz㠄Ion Creangă”, Opera Omnia

Premiul Național pentru Poezie „Lucian Blaga”, Opera Omnia

Premiile Uniunii Scriitorilor pentru anul 2016

Nominalizările la premiile Uniunii Scriitorilor pentru anul 2016

Despre poezia Carolinei Ilica
de Ion Pop

Poezie
de Valeriu Birlan

Poezie
de Radu Cange

Poezie
de Toma Grigorie

Poezie
de Constantin Oprică

Păcatele unui martir
de Haricleea Nicolau

Common people pe canapea
de Daniela Firescu

Dezastre și miracole
de Viorica Gligor

Tăcerile albe – liant între anima și animita
de Gabriela Rusu-Păsărin

La marginea apei
de Sara Gruen

Paul Gherasim: frumusețea precum aerul se respiră
de Cătălin Davidescu

© 2007 Revista Ramuri