Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Laicitate ┼či sacralitate

        Adrian Popescu

Nu chiar ap─ârut─â peste noapte, preg─âtit─â de un spectacol scandalos, dup─â o pies─â de teatru blasfemiatoare, campania dezl─ân┼úuit─â recent pentru ├«ndep─ârtarea icoanelor din ┼čcoli este o mimat─â aliniere la o modernitate discutabil─â. Nimeni nu ne cere s─â renun┼ú─âm la icoanele de deasupra catedrei, simboluri ale divinit─â┼úii ocrotitoare, dar unii o fac pentru a p─ârea liberi de orice discriminare pe care, chipurile, le-ar putea comite prin acceptarea prezen┼úei tradi┼úionalelor imagini sacre. S─â-┼úi dai afar─â din cas─â binele e nebunie curat─â, ca s─â intre corectitudinea politico-atee a minorit─â┼úii dictatoriale e lucru greu de ├«n┼úeles pentru un popor cu frica lui Dumnezeu. Face r─âu cuiva icoana M├óntuitorului, sau cea a Maicii Domnului? Nu s-a pl├óns nimeni, musulman sau penticostal rom├ón, dup─â c├óte ┼čtiu. Deranjeaz─â ele doar sensibilitatea unei feti┼úe, fiica unui profesor din Buz─âu. Alte eleve sau elevi pot fi deranjate de semnele macabre ale unor forma┼úii de rock, dar nimeni nu se simte ├«n acest caz deranjat. Icoanele nu au menirea, desigur, de a rezolva probleme economice sau sanitare, cum se pl├ónge profesorul respectiv, vorbind despre inconfortabila situa┼úie a elevilor din multe localit─â┼úi. Dar nici nu o deterioreaz─â, a┼č zice c─â dimpotriv─â. Deci, de la o zi la alta, discu┼úiile pro sau contra se inflameaz─â, urmeaz─â dezbateri televizate, problema icoanelor ajunge ├«n Parlament etc. De unde a pornit totul? De la iluzia noastr─â de rom├óni mimetici c─â trebuie s─â fim neap─ârat alinia┼úi laicit─â┼úii, relativit─â┼úii, hipercorectitudinii egalizatoare din Occident. Mai bine spus unei dimensiuni a lui, nu cea mai fecund─â spiritual, cultural. Exager├ónd noi, cu boala noastr─â na┼úional─â de a nu ne adecva, de a nu g─âsi ritmul potrivit, cu o reac┼úie sau prea entuziast─â, sau prea mecanic-servil─â, insuficient de adaptat─â nuan┼úelor, priorit─â┼úilor unor idei, tendin┼úe, orient─âri. Orient─âri generale care pot fi ┼či eronate, simplific├ónd nevoia de transcedent, care e nevoie de cel─âlalt.
Benedict al XVI-lea, citat ┼či de Sorin Dumitrescu, ceea ce ├«nseamn─â c─â nu confesiunea conteaz─â, vedea un atac la adresa Bisericii, prin gestul elimin─ârii icoanelor din spa┼úiul public, ├«n general. Izgonit─â ├«n intimitate, religia ar trebui s─â devin─â o afacere privat─â, dup─â noii comisari, care nu pot vedea semnele sacre ├«n ┼čcoli. F─âc├ónd apel la ra┼úiune, la l─ârgirea ├«n┼úelesului s─âu, ca implicare existen┼úial - iubitoare ┼či responsabil─â, nu doar ca ra┼úionament impecabil, Papa afirma un lucru de bun sim┼ú, ├«n faimosul discurs de la Regensburg. Lucru de care nu ┼úin seama cei care procedeaz─â ├«n fond ira┼úional, ├«ncerc├ónd s─â reteze semnele apartenen┼úei noastre la cre┼čtinism, religie nu "de camer─â", de amploare planetar─â, unde rela┼úiile intraumane sunt pe primul loc. Cristos, ├«nv─â┼ú─âtura sa, nu sunt o doctrin─â, ci descoperirea unei Persoane, o prezen┼ú─â aici, azi, prin care ne sim┼úim lega┼úi fratern de ceilal┼úi. O icoan─â semnalizeaz─â aceste lucruri fundamentale, chiar dac─â ea este executat─â naiv. E greu de desp─âr┼úit datoria laic─â de cea religioas─â. Are dreptate acela┼či g├ónditor contemporan : "Laicitatea s─ân─âtoas─â nu-l exclude pe Dumnezeu". Mai mult, eu a┼č spune chiar c─â are nevoie de El, ├«n programele ei grandioase, eradicarea s─âr─âciei, stingerea conflictelor sociale, a r─âzboaielor, rec├ó┼čtigarea demnit─â┼úii omului individual, omul ca scop ultim, sacralitatea persoanei semenului nostru. Aceste deziderate sunt ale educa┼úiei europene contemporane, ale ┼čcolii moderne, iar "p─âstrarea r─âd─âcinilor tradi┼úiilor ┼či valorilor cre┼čtine, pentru a asigura respectul Istoriei, ca ┼či pentru a contribui la cultura viitoarei Europe" sunt at├ót pentru Bartolomeu I, c├ót ┼či pentru Benedict al XVI-lea, primordiale.
Nexul dintre laicul onest ┼či credinciosul activ, discret, dar manifest ├«n situa┼úiile-limit─â, ca ┼či ├«n micile noastre acte diurne, ar putea s─â dea de g├óndit zelo┼čilor iconoduli rom├óni. Nu po┼úi separa ceea ce Dumnezeu a unit ├«n sufletul nostru, iubirea de infinit ┼či iubirea de om.

© 2007 Revista Ramuri