Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








MITURI

        Elena Vulc─ânescu

De la Goya, bunicul p─âstrase jobenul asum├óndu-┼či
toat─â aventura oniric─â, ├«nsemnul ecvestru cu pana┼č
├«n bor de m─âtase pe care ┼či-l scotea numai ├«n fa┼úa
p─âs─ârii f─âr─â somn!
C├ónd venea la Bucure┼čti pe bidiviu desc├óntat ├«n piei
de broscoi, tr─âgea la Pu┼úul cu Plopi, ┼čipote verzi
ca ni┼čte cozi de n─âp├órc─â, miez n─âr─âvit
pe ghizduri clădite de fântânari care îndoiau
piatra de câteva ori până s-o potrivească.
Grozav ├«i pl─âcea s─â-┼či oglindeasc─â jobenul ├«n luciu, ca Narcis,
dar cu capul ├«n cump─ân─â, ridic├ónd bra┼úul drept milit─âre┼čte
gata s─â-┼či salute podoaba!
Despre plopi spunea c─â erau ni┼čte copile cu pletele
pline de ciori de la care s-ar fi molipsit tot Ci┼čmigiul !
În Poiană, colţ cu benzinăria din Brezoianu locuiesc eu.

După câteva înghiţituri, gura bunicului scotea abur
alb de narcis─â, u┼čor de tr─âit l├óng─â mit,
de înfloriri, gândindu-se pe sine...
*
S─â opre┼čti cuv├óntul din tremur, s─â r─âst─âlm─âce┼čti
├«n┼úelesul genunchiului care se moaie, ├«┼či d─â pe fa┼ú─â
pasul greoi al trecerii spre singura lume luminat─â din tine
mieroas─â ademenire, sor─â de-arsur─â cu luna...
Să resimţi apăsarea de fluturi ori trilul barbar al vrăbiilor
când puiul de cuc se preface, totuna de dulci, gata să
compensezi cu glasul t─âu obsedantul prototip al oric─ârei
muzici, chem├ónd ├«ncet spre cu┼čca-ns├óngerat─â
pantera seme┼úit─â, leul din g├ónd ┼či singurul pripas,
mitul mu┼čcat de v├órcolac, lupoaica zeilor ce mint,
numai coad─â ┼či f─âlci, devoratoare de stele
până absoarbe tot cerul...
*
Parad─â de-arabescuri moi
excizii lungi de dinapoi,
un mit urban,
inim─â grea de ┼čobolan
constrânsă de sacâz în corzi
din rustic ┼či republican
spre rafinată alboradă în duet,
atin┼či de cer concomitent
în boldul lui.

O poveste clasic─â de familie
├«ncepe cu ni┼čte ace de siguran┼ú─â
anomalii proletare
investiţii în aparatură de sănătate mintală
frigiderul pentru r├óme e┼čalonat ├«n rate
lunare îngheaţă testul de sarcină
┼či te ├«ntrebi dac─â norocul
are vreo leg─âtur─â cu proba ta de urin─â...

Nu ai nici un amestec
te simţi subţire ca untul
pe pâinea tăiată în două.
Degradarea istorică în pandeme totemice
articuleaz─â sofisticatul bufet suedez
cu lichior de ou─â
┼či sos de l─âptuci excitante
pentru creaţii ratate,
contra conformitate este mai sigur─â
vaccinarea din ţesutul valid
de la sir placentar
până la măturătorii de baligă
care încheie parada.
*
┼×i dac─â singur─â e┼čti mit al lumii
care doare? Ereticul cl─âdindu-┼či rug
din a┼čchii smulse din statui
sau piromanul implicit
cioplind odoare?
*
Pe fundalul femeii nesigure dezvelite
în dreptul frunţii, umbra s-ar mai supune
rânduielii din zori cu măturători încrezători
în comori dintr-un mirabil găvan,
glindire în spuza viselor arse de vii
arcuirea gestului pr─âfuit recl─âdind
sufletul arunc─ârii, mitul falsei identific─âri
din componistica ├«mbr─â┼úi┼č─ârii c├ónd fiecare
prive┼čte peste um─ârul celuilalt ruine aliniate
până la ultimul act al gunoierului care nu vrea
s─â ┼čtie dec├ót lumea purificat─â de el.

Dintre coapsele albului controversat necheaz─â
pulberi sirepe, pigmenteaz─â deta┼č─âri r├ónduite
din iepe cu mânji care nu văd decât esenţialul
până umbra reintră, se îneacă în sângele ei,
dintrodată mutaţie în ceea ce de mult
treuia să răsfrângă ceremonia unei nunţi de hârtie
neprihănit ghemotoc furat de vânt
din b─âtaia pojarului...

La┼či v├óntul s─â b├óntuie hybrisul ├«nser─ârilor
cu non┼čalan┼úa cuv├óntului dinaintea sfin┼úitei ├«nsenin─âri...
*
Când fluviul dă-n clocot,
poetul ├«ncalec─â mitul nedeslu┼čirii,
lumea lipe┼čte urechea de neguri orizontale,
îl crede! până la ziuă reinventează galopul
┼či valul crap─â galben copite-nstelate.

Legiuni aproape inerte gata s─â cad─â
în trufia din urmă sorb frunzele laptelui;
patrie interzis─â lentilelor aburite
gata s─â devin─â un simbol mare ┼či grav
urc─â ├«ntruna la cer mistice broa┼čte
cu mormolocii în cârcă...

Toma GRIGORIE

La ceas de sear─â

Sub umbrarul lunii, viaţa
a schiţat un zâmbet fugar,
cu picioarele strâmbe.
Evadat din covat─â, copilul a prins
riduri pe scâncetul vârstei.
Un excurs donquijotesc printre morile
de v├ónt ┼či-a pus amprenta
pe zidurile prin care a trecut.
La ceas de seară, un paj gârbov
se anin─â de trena cr─âiesei
ce-l va duce
├«n ┼úara minunilor ve┼čnice.

Penitenţa de-o viaţă

Îngenunchez în poezia aceasta
ca într-un sanctuar
cu relicve de îngeri.
Pe buza candelei ├«nflore┼čte
un strop din sângele Domnului.
Mă încrâncenez să extrag cuvintele
insinuate în carnea ei sidefie.
Învăţ perpetuu, dar niciodată
nu ┼čtiu s─â-i oblojesc sublim
r─ânile provocate de silabe.
Mă dor genunchii de penitenţa
la care m─â supune
de-o viaţă.

F─âr─â cas─â

Oameni debusolaţi
împart mesele zilei
în bucăţi de pâine mucegăită.
Noaptea îi prinde pe cei fără casă
chircindu-se la strea┼čina lunii.
Cu tot avutul ├«n saco┼če soioase,
put ca un tomberon mobil .
O raz─â de fericire
le inundă, vara, feţele creponate
celor r─âma┼či pe picioare,
dup─â iataganele gerului.
Gările îi atrag ca un magnet,
de┼či nu pleac─â nic─âieri.
┼×i totu┼či viseaz─â .

***
Atâta lumină în grotă
coboar─â din cer
când se roagă ascetul.
Viaţa lumească,
atât de departe.
Doar plânsul apei în stâncă
m─âsoar─â t─âcerea.
Trupul - o adiere de vânt -
poartă un suflet de înalt,
cât o bucată de cer.
Omul sfânt -
umbra lui Dumnezeu
pe pământ.

Cometa cu coad─â
Lui Patrel Berceanu

Poezia n-a expiat
pe buzele poetului
mort tânăr.
A dobândit trup nemuritor
din spiritul lui.
P─â┼čea pe stele
ca pe dalele str─âzii,
precum Iisus pe ape.

Noapte de dincolo
a z─ârit u┼čor
cometa cu coad─â.

© 2007 Revista Ramuri