Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Declinul sinelui, declinul societății

        de Aura Dogaru

Prozator, publicist şi critic literar, Iulian Ciocan îşi face debutul editorial în anul 1996 cu volumul de critică literară Metamorfozele narative, iar în anul 2007 publică primul său roman, Înainte să moară Brejnev.

Romanul Dama de cupă este cea mai recentă carte pe care autorul de peste Prut o aduce în faţa cititorilor. Nistor Polobok, şeful Direcţiei Arhitectur㠖 Urbanism – Fond Funciar a Primăriei Chişinău, se împiedică de o denivelare a asfaltului, fapt ce va declanşa o cădere rapidă a societăţii. Polobok este tipul funcţionarului actual, preocupat de rotunjirea veniturilor, funcţionarul corupt, sclav al banilor, dar şi al celor cu care trebuie să împartă banii, activităţile sale fiind cunoscute şi de superiori. Corupţia este ca o pânză de păianjen în care sunt prinşi mai mulţi dăunători. Locul unde a căzut bărbatul şi a suferit o entorsă se transformă treptat într-o groapă adâncă ce se va extinde în continuare. Groapa se afla într-o zonă unde locuiau oameni care se îmbogăţiseră peste noapte sau se bucurau de privilegii doar fiindcă erau rude ale unor persoane influente. Polobok va observa în crăpătura din asfalt diferite imagini rupte din realitate. Părea că priveşte o pânză pe care rulau diverse evenimente: „Văzu coloane de manifestanţi care vociferau revoltaţi şi se luau la bătaie cu nişte poliţişti cruzi, văzu un sat în ruine, (...) un bărbat care zbiera «Unire, moldoveni!», (...) văzu cum un funcţionăraş arogant şi lacom lua mită de la un cetăţean disperat... Erau o sumedenie de imagini şi situaţii urâte care se perindau necontenit pe pânza monocromă, îndurerându-l pe Nistor Polobok“. Filmul ce se derulează în faţa bărbatului este adevărul societăţii în care trăieşte, iar el este unul dintre cei care sprijină procesul de diminuare a valorilor morale. Personajul îşi va informa prietenii cu privire la situaţia fără ieşire, groapa urmând să înghită întregul Chişinău.

Conştiinţa încă funcţionează, fiindcă încearcă să găsească o soluţie de salvare. Merge chiar şi la o vrăjitoare, face tot ceea ce îi spune aceasta, dar nu reuşeşte să evite catastrofa. Însuşi Nistor Polobok va fi victima acelei gropi adânci. Deşi îi sfătuise pe toţi să părăsească oraşul, el se va sinucide, aruncându-se în groapă. Cartea expune cu un ton lejer problemele societăţii basarabene. Degradarea pe care o prezintă romanul se poate regăsi şi în alte state ce au fost supuse regimului comunist. De pildă, nenea Nicolae, care nu mai suporta tranziţia şi vedea în România singura soluţie de a avea o viaţă mai bună, motiv pentru care doreşte să se mute la Focşani, nu reuşeşte să îşi împlinească visul, camionul ce avea să-l ducă în România ajungând în prăpastie. Ţara mult visată nu i-ar fi oferit bărbatului de şaptezeci şi trei de ani nimic din ceea ce ar fi vrut, gândurile lui fiind doar nişte iluzii: „(...) pleca într-o lume plină de modernizare. Radu Bîlbă simţi chiar un soi de invidie. El rămânea în ţara corupţiei şi sărăciei“. Aşadar, actualitatea de peste Prut este similară cu cea din România, visul românesc fiind un tip de coşmar. Romanul are caracter circular. Dacă în debutul cărţii Nistor Polobok se împiedică, aşa se întâmplă şi cu primarul satului Pîrjolteni în final. Acest aspect simbolizează, iată, actualitatea socială. Declinul lumii urbane, o lume aparent mai aproape de păcat decât cea a satului, va atinge şi universul rural, mai îndepărtat de tranziţia mai sus amintită, de simulacrele modernităţii. Corupţia se va răspândi în fiecare colţişor al ţării, iar adevărul va fi din ce în ce mai rar.

Dama de cupă este o carte a realităţii fidele şi dureroase din Republica Moldova şi nu numai. Totuşi, tragismul este îndulcit de notele umoristice pe care autorul le strecoară printre rânduri. Corupţia, aroganţa şi nesimţirea ce caracterizează anumite personaje sunt însoţite de prostie. Romanul este scris cu lejeritate, stârneşte curiozitatea cititorului prin modul în care sunt înfăţişate evenimentele. Dama ce cupă trezeşte conştiinţe, naşte întrebări şi ne pune faţă în faţă cu defectele societăţii basarabene, dar cazurile sunt analoage cu cele din România sau din alte state.

 

© 2007 Revista Ramuri