Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








        de Dante Maffia

S-a născut la 17 ianuarie 1946 în Roseto Capo Spulico din Calabria, Italia.

Poet, prozator, eseist, critic de artă, Maffia urmează o carieră universitară ca profesor de literatură italiană la Universitatea din Salerno. Întemeiază prestigioase publicaţii, precum: Il Policordo, Poetica, Polimnia. Este corespondentul revistei La Nacion din Buenos Aires şi responsabil al emisiunii literare de la Rai 2.

Pentru valoarea excepţională a operei sale literare, Dante Maffia a fost recompensat cu importante premii, distincţii şi medalii:Medalia de aur pentru merite culturale (2004), oferită de Preşedintele Republicii Italiene; Premiile Montale; Palmi; Citta di Firenze; Citta di Venezia; Viareggio; Stresa di Narrativa; Un ponte per l’Europa; Alda Merini etc. A fost propus la Premiul Nobel pentru Literatură.

Bibliografie selectivă: Il leone non mangial’erba (1974); Le favole impudiche (1977); L’ereditŕ infranta (1981); Caro Baudelaire (1983); Il ritorno di Omero (1984); La castitŕ del male (1993); Confessione (1993); I ruspe cannarute (1995); La donna che parlava ai libri (2010); La strada sconnesa (2011); Il poeta e la farfalla (2011); Matera e una donna (2017); Profumo di Murgia (2019)

 

Silviei

(Omagiu lui Ion Deaconescu

amintind de o frumuseţe de fată)

Am întrevăzut un nou alfabet

aici, la Craiova,

în aceste calde zile de septembrie

făcute din litere de-azur,

din fulgere şi muzici necunoscute

ce unduiesc în ochii săi

ca jucării

şi cântece străvechi.

Parfumul ei de femeie

are eleganţa

unor curcubeie alergând

spre a se-ncrucişa

în fulgerele dorului meu.

Numele său

are inima lui Leopardi,

o chintesenţă

şi o ispită de a exista.

Silvia…

Iubirea este neastâmpărul lui Dumnezeu,

dar eu sunt deja îndrăgostit,

ea e ceea ce-mi lipseşte,

îmi lipseşte prima literă a alfabetului.

Din Piaţa Unirii, Craiova

Ploaia, poeţii, tu ce mă însoţeşti

goală legănându-ţi şoldurile, noaptea e precaută,

şi totuşi nu-mi ascunde parfumul tău

ce mă face şi mai frumos, o spun privirile

chelneriţelor şi cei ai poeteselor.

Să nu-mi spui chiar acum că trebuie să-ţi înapoiez

cuvântul plămădit din tine. Lasă-mi-l să mă bucur

faţă-n faţă cu seara, cu berea, cu prietenii,

întru ochii tăi stranii ce freamătă-a tămâie.

Întru pantofii uneia ce trece grăbită.

Nu reuşesc să pricep dacă eşti ploaia sau noaptea,

dacă eşti tu cu povara ta de visări,

dacă stai jos sau nu reuşesc să te văd.

Eu unde sunt, acum, tu unde eşti?

Suflet sau trup? Ţipăt sau candelabru-n cioburi?

Închişi în lăcaşele unei dorinţe

ce rătăceşte în căutarea unei magii.

Eşti înlăuntrul inimii mele, aievea? Iar eu, unde sunt

acum când totul se învârte-n jur nebuneşte?

Acum când ţi-am găsit numele, proporţia?

Scrisoare a lui Eminescu

către Veronica

M-am hotărât

e ultima oară că-ţi scriu,

dar mai întâi să ştii

că am înghiţit toate calendarele,

am nimicit timpul

spre a mă feri de contabilii cuvintelor

ce fac socoteli nocive,

râd de firea mea de a fi fără timp,

adică de fapt a oricărui timp.

Te-am iubit…,

dar cum aş fi reuşit să-i dau un trup, să-nţelegi

acel al meu amor,

dacă Dunărea în fiecare zi curgea peste mine,

dacă stelele

se certau. spre a mă lăsa fără vise,

geloase precum lupii de stepă?

Soarta mea era asta,

să aştept ca moartea să-şi lepede

zdrenţele ei de scenă

şi să ardă precauţia imitaţiilor aurului.

E prea mult sânge în inima mea,

prea multă lumină în vinele mele.

Dintr-un trandafir am ştiut întotdeauna să fac

şiraguri de nori călători, unde:

nădejdea e în a face.

Am reîntâlnit-o pe chelneriţă

Am reîntâlnit-o pe chelneriţa

care a locuit la Foggia

vreme de opt ani.

Slavă Domnului că ploaia

l-a adus pe bărbatul ei

să vină s-o ia

la sfârşit de tură,

slavă Domnului că tu vegheai

înlăuntrul meu.

M-aş fi omorât.

Şi tu crezi că aş fi putut să te trădez?

Crezi că aş fi putut să renunţ

La mireasma ochilor tăi?

Acel gest al lui Eminescu

Ce anume are-n păstrare Craiova?

Acel gest al lui Eminescu

când într-o seară

vrând să aprindă

carul de foc

a trăit purificarea călcând pe cărbuni aprinşi.

Tu ce aştepţi să se topească acel surâs

în cuvinte de foc

în metafore fără prihană?

Ecoul sonor

al cuvintelor poetului

se află aici lângă tine.

Bea o gură,

Să bem amândoi o gură,

tu să mă bei pe mine,

eu pe tine.

Prezentare şi traducere de

Geo Vasile şi Carolina Bologan

Nr. 06 / 2019
Şedinţa Comitetului Director al  Uniunii Scriitorilor din România din data de 18 aprilie 2019

Concurs de burse de creaţie literară pentru tinerii scriitori iniţiat de Uniunea Scriitorilor din România

Festivalul de Poezie „Patrel Berceanu”

Calendar al scriitorilor din Filiala Craiova a USR

Gândirea comme il faut. La noi ajută, antifrastic, I. L. Caragiale
de Gabriel Coşoveanu

Premiul Naţional de Poezie „Lucian Blaga“, ediţia a III-a, 2019

Blaga şi Clujul
de Adrian Popescu

Săvîrşeşte lucruri socotite minore (1)
de Gheorghe Grigurcu

Un pas mic, dar periculos
de Nicolae Prelipceanu

Stimate tovarăşe Ion Traian Ştefănescu,
de Mihai Ghiţulescu

Lenin – tătucul lui Stalin şi „ochii albaştri ai Revoluţiei”
de Cristian Pătrăşconiu

Ciorba vrăjitoarelor
de Dumitru Ungureanu

Un Don Quijote cu trăiri de pustnic rus
de Simona Preda

Visele şi călătoriile
de Daniela Micu

Băsmuind postmodern la „Paştele Cailor”
de Gabriel Nedelea

Corporalitate
de Gabriela Gheorghişor

Literatura după 9/11
de Alexandru Oraviţan

Episoade reale şi fantastice
de Aura Dogaru

Fluiditate stilistică şi estetizarea emoţiei în poezia lui Eugen Barz
de Mihaela I. Rădulescu

Iubiri nepământene

In memoriam Micaela Ghiţescu

Poezie
de Valentin Talpalaru

Poezie
de Ionuţ Orăscu

Două inimi
de Haricleea Nicolau

Casa mea-i un cântec
de Daniela Firescu


de Dante Maffia

Strategii de disociere în criza identităţii
de Gabriela Rusu-Păsărin

Monsieur Karenin
de Vesna Goldsworthy

Lui Gregorian sufletul i s-a scurs prin degete în culori
de Cătălin Davidescu

© 2007 Revista Ramuri