Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








The Irish Hitman

        de Haricleea Nicolau

Am auzit că zugrăveşti case!

• Regia: Martin Scorsese

• Scenariul: Steven Zaillian, bazat pe cartea I Heard You Paint Houses, de Charles Brandt / 2004

• Distribuţia: Robert De Niro (Frank Sheeran), Al Pacino (Jimmy Hoffa), Joe Pesci (Russell Bufalino), Ray Romano (Bill Bufalino), Bobby Cannavale (Felix Ditullio), Anna Paquin (Peggy Sheeran), Stephen Graham (Anthony „Tony Pro” Provenzano), Harvey Keitel (Angelo Bruno), Stephanie Kurtzuba (Irene Sheeran), Kathrine Narducci (Carrie Bufalino), Welker White (Josephine „Jo” Hoffa), Jesse Plemons (Chuckie O’Brien), Jack Huston (Robert F. Kennedy), Domenick Lombardozzi (Anthony „Fat Tony” Salerno), Louis Cancelmi (Salvatore „Sally Bugs” Briguglio), Gary Basaraba (Frank „Fitz” Fitzsimmons), Marin Irlanda (Dolores Sheeran), Sebastian Maniscalco (Joe Gallo), Aleksa Palladino (Mary Sheeran), Kevin O’Rourke (John McCullough)

• Muzica: Robbie Robertson

• Producători: Martin Scorsese, Robert De Niro, Jane Rosenthal, Emma Tillinger Koskoff, Irwin Winkler, Gerald Chamales, Gastón Pavlovici, Randall Emmett, Gabriele Israilovici

• Produs de: TriBeCa Productions, Sikelia Productions, Winkler Films

• Distribuit de Netflix începând cu 27 noiembrie 2019

• Imagine: Rodrigo Prieto

• Montaj: Thelma Schoonmaker

• Decor: Regina Graves

• Costume: Christopher Peterson, Sandy Powell

• Durata: 209 min.

• Cu un buget de producţie de 159 milioane dolari, acesta este printre cele mai scumpe şi mai lungi filme din cariera lui Scorsese.

• S-a filmat în 117 locaţii diferite, 108 ore de filmare pentru un total de 319 de scene.

• Premiera mondială a fost pe 27 sept. 2019 la Festivalul de Film de la New York

 

Clasificat de Institutul American de Film drept unul dintre cele zece genuri clasice, Gangster movie se distinge prin faptul că exploatează diverse aspecte ale criminalităţii. Regizorii reprezentativi ai mişcării New Hollywood/ Noul Val American (anii ’60-’80) sunt Robert Altman, Michelangelo Antonioni, Francis Ford Coppola, Brian De Palma, Miloš Forman, Bob Fosse, Stanley Kubrick, Sidney Lumet, David Lynch, Roman Polanski, Martin Scorsese, Ridley Scott. Filmele realizate în acea perioadă au fost influenţate de cinematografia de artă europeană (de creaţiile unor regizori precum Fellini, Antonioni, Visconti, Godard, Truffaut, Bergman) şi asiatică, sunt caracterizate stilistic prin faptul că naraţiunea este adesea puternic deviată de la normele narative clasice (2001: Odiseea spaţială / 1968 şi Portocala mecanică / 1971, r. Stanley Kubrick; Naşul / 1972 şi 1974, r. F.F.Coppola; Mean Streets / 1973, Taxi Driver / 1976, The King of Comedy / 1982, r. Martin Scorsese; Trei femei / 1977, r. Robert Altman; Obsesie / 1976, Scarface / 1983, r. Brian De Palma). Primul The Godfather a fost pionier în filmele mafiei italo-americane, apoi multe dintre filmele de gen ale anilor ’90 au fost create cu aceiaşi actori în roluri de mafioţi (Robert De Niro, Joe Pesci, Al Pacino, Ray Liotta, James Woods, Chazz Palminteri). O particularitate a filmelor gangster este durata extinsă (trilogia The Godfather, regia F.F.Coppola (I/1974/177 min.; II/1974/200 min.; III/1990/162 min.); Scarface/1983/170 min./r. Brian De Palma; Once upon a time in America/1984, r. Sergio Leone/ 229 min.; trilogia gangsterilor r. Martin Scorsese (Mean Streets/Crimele din Mica Italie 1973/112 min.; Goodfellas/1990/145 min.; Casino/1995/178 min.). Cel mai scurt film notabil cu gangsteri este A Bronx Tale/1993, debutul regizoral al lui Robert De Niro, în care joacă alături de Chazz Palminteri, care semneză şi scenariul filmului, insiprat chiar din biografia sa.

Martin Scorsese a creat un limbaj cinematografic distinct, cu o anumită tehnică de filmare şi editare (stop-cadre, voci din off, impune secvenţe lungi/Copa shot), abordând teme diverse şi revenind periodic la poveşti despre giganticul, periculosul New York, cu antieroi şi gangsteri, dialoguri improvizate şi exces de imprecaţii. Crescut în New York, într-o comunitate de sicilieni şi napoletani, Scorsese a fost fascinat de personajele reale ale crimei organizate, de senzaţia acelui mod de viaţă periculos. The Irishman/2019 este un gangster movie epic, ecranizarea cărţii lui Charles Brandt, I Heard You Paint Houses/2004, iar Scorsese revine la tema familiară a criminalităţii. The Irishman este un clasic Scorsese pe tema corupţiei autorităţilor, cu monologuri care sparg convenţia ecranului (vocea din off a personajului principal, vocea rezoneurului), cu umor negru şi scene brutale, surprinde personajele în situaţii ce presupun întâlnirea dintre familii, de obicei o nuntă, un botez. Sunt numeroase cadre interioare filmate în baruri, restaurante şi hoteluri (faţada restaurantului Copacabana din Goodfellas apare şi aici). Numele mafioţilor sunt mereu aceleaşi - Paul (Paulie), Tony, cu variantele Fat Tony şi Tony Pro, Frankie, Jimmy, Sony, Tommy, Joe, Joey (Crazy Joe), Jerry, bacşişurile sunt nelipsite, scenariul este presărat cu replici în italiană. Alegînd frecvent coloana sonoră în contradicţie cu acţiunea, Scorsese jalonează perioada de desfăşurare a peliculei şi obţine un efect de distanţare, cinic şi ironic.

O nostalgică, dublă călătorie în memorie – amintirea călătoriei cu Russell Bufalino îi prilejuieşte lui Frank (Robert De Niro) contemplarea evoluţiei lui de la un simplu şofer de camion, la apropiat al mafioţilor şi om de încredere al lui Jimmy Hoffa. În acest rol, De Niro regăseşte amprenta altor personaje pe care le-a creat în filmele regizate de Scorsese: (Mean Streets), psihoza indusă de traumele războiului din Vietnam şi de însingurare (Taxi Driver/1976), disperarea omului care trăieşte doar prin violenţă (Raging Bull /1980), brutalitatea gangsterului irlandez „Jimmy the Gent” Conway (Goodfellas), a evreului Sam „Ace” Rothstein (poreclit în Casino, „evreul de aur”), a criminalului sălbatic şi neîndurător David Aaronson, zis Noodles (Once upon a time in America). După aproape cinci decenii de la rolurile Vito Corleone şi Michael Corleone din Naşul partea a II-a/1974, De Niro şi Al Pacino se reîntâlnesc într-un cuplu cinematografic impecabil, într-o poveste despre prietenie şi trădare. De Niro este irlandezul Frank Sheeran, veteran de război, şofer de camion frigorific şi unul dintre cei mai puternici executanţi ai mafiei. Camionul cu cadavre din Goodfellas se transformă aici în mijlocul de a accede în zona crimei organizate. De Niro creează un personaj frust, ca un mecanism brut, tăcut şi violent, cu un aer de criminal imbecil, plin de păcate şi fără nicio remuşcare. Un asasin care se teme de moarte. Inelul dăruit de Bufalino şi ceasul, de la Hoffa, sunt semnele celor două importante relaţii ale sale. Cheia personajului este chiar în replica lui Hoffa („Frank, nu arăţi niciodată ceea ce simţi.”). Îi datora totul lui Jimmy Hoffa. L-a luat dintr-un camion de carne, unde era şofer, şi l-a ales preşedinte la filiala 326 a sindicatului. I-a dat un post prestigios, legal, bănos şi sigur. Primea ordine, făcea ceea ce trebuia şi era recompensat. Russell îi dădea „mici lucruri de făcut”; apoi şi Angelo îi dădea „mici lucruri de făcut”. Zugrăvea case. Făcea curăţenie pentru mafie. Al Pacino esteJimmy Hoffa. („În America nu exista om care să nu ştie cine era Jimmy Hoffa. În anii 50 era la fel de faimos ca Elvis, în anii 60, la fel ca The Beatles; după preşedinte, era cel mai puternic om din ţară.”) Era implicat în afacerile mafiei şi a dispărut în 1975, lichidat chiar de irlandez, cel pe care îl socotea prieten bun („Nimeni nu-ţi spune că vei fi omorît. Nu se procedează aşa. Nu există scandaluri ca în filme. Asasinii vin la tine zâmbind, ca prieteni. Sunt cei care au ţinut la tine întodeauna şi care te-au ajutat mereu când ai fost la anaghie.”/ Goodfellas/1990). Joe Pesci face un rol rafinat, persuasiv şi intimidant, domol în voce şi în gest, un rol cu totul diferit faţă de nestăvilitul Tommy DeVito, sceleratul mafiot italian din Goodfellas, sau violentul Nicky Santoro din Casino. Aici este Russell Bufalino, mafiotul american de origine italiană şi verişorul avocatului Bill Bufalino, consilierul lui Jimmy Hoffa. Carrie (Kathrine Narducci), soţia lui Russ, provenea din aşa-numita regalitate mafiotă siciliană. Harvey Keiteleste Angelo Bruno, un mafiot siciliano-american căruia i se spunea Donul docil, datorită preferinţei sale pentru conciliere faţă de violenţă.

Cu muzică lentă pe fundal (melodia In Still of the Night, reprezentativă pentru stilul doo-woop), filmul se deschide fluid, cu o imagine continuă steadycam, numit㠄Copa shot” – de la secvenţa de virtuozitate uluitoare din Goodfellas, scena de seducţie la Copacabana. Este o călătorie în timp, din 1949, până în anii 2000, cu pendulări continue din prezent în trecut şi invers, ceea ce a impus accesarea tehnologiei de-aging, elixirul digital al tinereţii veşnice pe ecran. Tehnologia de-aging este un efect special de întinerire a actorului, prin editarea imaginii, prin utilizarea unor suprapuneri sau imagini generate de computer (CGI/computer-generated imagery).

În martie 2020, Scorsese va începe filmările pentru Flower Moon, adaptarea cărţii scrise de David Grann, Killers of the Flower Moon: The Osage Murders and the Birth of the FBI. Acesta va fi cel de-al şaselea film cu Leonardo DiCaprio şi cel de-al zecelea cu Robert De Niro.

Nr. 02 / 2020
Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia pe anul 2019

Nominalizările pentru Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, Ediția a XXIX-a

Comunicat U.S.R.

Calendar al scriitorilor din Filiala Craiova a USR

Citim, așadar, valorizăm
de Gabriel Coșoveanu

Proze din Israel (II)
de Adrian Popescu

revista revistelor

În tinerețe te aștepți pe tine însuți (1)
de Gheorghe Grigurcu

America, America
de Nicolae Prelipceanu

Președinți și prim-miniștri
de Mihai Ghițulescu

Iubirea. (Aproape) ireal de reală
de Cristian Pătrășconiu

Reverii, copilării...
de Dumitru Ungureanu

vitrina cărților

Variații lingvistice ale albului de-a lungul călătoriei în spațiul liminal
de Daniela Micu

Pe calea livrescului
de Gabriel Nedelea

Vălurile lui Molly Bloom
de Gabriela Gheorghișor

Noua rinocerită, comunismul și economia sa, acum
de Dragoș Paul Aligică

Experiențe înșelătoare
de Aura Dogaru

Renegocierea poziției lui Jane Austen în ierarhia culturală
de Mihaela Constantinescu

Lampa lui Diogene

„Am vrut să descriu pasiunea în toate aspectele ei”
de Pauline Delabroy-Allard

Ultimul viorist
de Cosmin Andrei Tudor

Poeme*
de Antonia Pozzi

The Irish Hitman
de Haricleea Nicolau

Păsări de noapte
de Daniela Firescu

Mirajul fericirii
de Viorica Gligor

Emoția – dualitate și realitate ficțională
de Gabriela Rusu-Păsărin

Soția paznicului de far
de Karen Viggers

Corespondență inedită: Petre Solomon către Sașa Pană
de Cătălin Davidescu

© 2007 Revista Ramuri