Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Superlative, superlative (1)

        de Gheorghe Grigurcu

Fiinţele apropiate care nu mai există trec în mit, într-un mit al tău în care e prea posibil să reverbereze un mit al lor, ermetic.

*

Slăbiciunea ambiţiei constă în raportarea sa la alţii, recte în dependenţa sa de alţii ca de un drog.

*

„Artele poetice sunt făcute din refuzuri” (Jean Paulhan).

*

Un prezent atît de intens, încît îl resimţi drept o amintire in statu nascendi.

*

Omul celebru e un om-instituţie. Pe uşile personalităţii sale intră şi ies numeroşi indivizi pe care, de regulă, nu-i cunoaşte şi care, deseori, nu-l cunosc decît foarte vag, incert, incorect.

*

„Criticul despre a cărui operă putem susţine că este un derivat al activităţii sale creatoare. Mai ales acela care este şi poet. Poetul care scrie critică literară, să zicem? Condiţia includerii în această categorie este ca aspirantul să fie cunoscut în primul rînd pentru opera sa lirică, dar şi cea critică să-i fie apreciată pentru meritele proprii, nu doar pentru lumina pe care o proiectează, poate, asupra versurilor sale. Aici îi încadrez pe Samuel Johnson şi pe Coleridge; pe Dryden şi Racine pentru prefeţele lor; pe Matthew Arnold, cu unele rezerve; în această categorie trebuie să mă strecor, timid, şi eu” (T. S. Eliot).

*

Miracol diurn. Şansa luminii de-a redeveni întuneric.

*

Lipsa de empatie a unor semeni, compensată de empatia unor obiecte.

*

X are o conştiinţă proprietate personală, Y are o conştiinţă închiriată, Z are o conştiinţă pe care o închiriază.

*

„Seattle mai are acum un motiv să fie celebru în lume, pe lîngă cafeaua excelentă şi parcurile imense: a devenit metropola în care cîinii au abonament şi folosesc transportul public neînsoţiţi. Este vorba despre Eclipse, un metis de labrador cu mastiff, care a considerat într-o zi că stăpînul ei merge prea încet, aşa că a început să ia singură autobuzul spre parc, lăsîndu-l în urmă. Căţeluşa nu se abate de la ruta ei, are un abonament legat de ham şi se întoarce întotdeauna acasă. Mult mai disciplinată decît sunt unii dintre călătorii bipezi” (Dilema veche, 2020).

*

Atît de labil e îndeobşte în opiniile sale, încît ajungi la concluzia că n-ar putea avea încredere nici în sine însuşi.

*

X, un individ practic. Îşi depune visele în real precum într-o bancă, aşteptînd cu pacienţă să primească dobînda.

*

Vise fără căpătîi, aidoma unor oameni ai străzii.

*

„Sfinxul oprea în strîmtoarea lui pe toţi trecătorii, şi aceştia trebuiau să răspundă unor întrebări cu aer de ghicitori. De nimereai răspunsul – erai salvat, altfel erai pierdut – Prin strîmtoarea sfinxului aveau liberă-trecere numai castraţii. Sfinxul nici nu-i remarca. Chiar din acele timpuri, castraţii erau aşadar scutiţi de a răspunde Enigmei” (Blaga).

*

Dezgustul de viaţă, dacă nu reprezintă reversul unei intense iubiri de viaţă, nu poate avea o satisfăcătoare acoperire emoţională. E o simplă afectare.

*

Superlative, superlative. În acelaşi număr al revistei Click (2019): „Sunt cea mai fericită femeie în viaţ㔠(Antonia Velea); „Nu mă laud, dar sunt perfect” (George Clooney).

*

Patosul. A da foc cuvintelor fără o atentă supraveghere e tot atît de primejdios ca şi a face foc în pădure.

© 2007 Revista Ramuri