| Articole |
| Evenimente |
| Premii |
Poeziede Ştefania Marinangelic mi-aş dori să ai mereu pielea de găină să te oferi de treisprezece ori una după alta şi să mi se pară un păcat când îţi pun batic pudra din obraji cade-n pahar & ţi se deschid porii de la respiraţia caldă mestec un zar pe partea dreaptă ai jucat la cacealma data trecută când te-am visat mă călcai pe vârfurile degetelor de sfântă ce erai le-ai dat la second hand din mări sărate de beţiile minorilor cu satisfacţie cu gust de lămâie & spuma fermentată de la suprafaţă vii să-mi spui că nu mai vrei copii din nisip & scuipat vii să-mi spui că pleci prin mare şi pe lângă ea că iei formă de plajă îmbâcsită şi că nu mai vrei să-ţi tatuezi papilele mele gustative pe piept ţi-au rămas mici partidele de dragoste în vamă le-ai dat la second hand zelator ai vocea scămoşată spartă în unele locuri ca un AM IN prost silabisit mă faci să aştept al doilea autobuz către casă priveai din uşă scârţâitul linoleului te dădea de gol îmi povesteai că în somn întindeam mâna să îţi cer ceva & că mai vorbeam cu Maica Domnului din când în când nu îţi puteai ţine respiraţia sub apă trăgeam aer în locul tău versatil te-aş ruga să îmi cari corpul peste tot pe câmp şi să nu întorci pe dublă continuă dintr-odată, nu mă mai simt singură mă doare de un tată rău, înţeles greşit e un fel de milă greoaie mă simt ca o fetiţă de 6 ani aş vrea să mai port tocuri pentru prima dată şi să-mi ascund măruntul în cutia cu acuarele & păpuşi fără un picior n-ar trebui să existe sicrie atât de mici insipid te schimbai în ceva de casă în spatele tău adulmecam transpiraţia din haine ca un câine speriat aveai o plăcere să rupi picioare, aripi de muşte şi să te uiţi la ele cum se-nvârt sunetul ăsta de papuci pe parchet subţire & umflat de apă îmi dă senzaţia de foame am avut grijă să te dau cu mir pe vânătăile de pe gât şi să-ţi pun sare caldă pe piept ca maică-ta este vorba despre obiceiurile nesănătoase care se vor infiltra pe de-a rândul mi-aş dori să mai iau o dată păduchi de la tine sugar mă uit la un ecran grindat cu purici lângă maică-mea îmi spală chiloţii la mână într-un lighean spart am uitat canalele şi butoanele telecomenzii cu ochii împăienjeniţi mă uit pe lângă castron şi tot cade ciorba din lingură mă sperii când îmi zice să nu mai stau în pielea goală câteodată, îmi place să o iau de cezariană şi să-mi amintesc de cum îmi dădea bunică-mea sânul să i-l sug numai să tac să nu mai plâng după mami |