28 Martie

Liturghia de la opt cu Sfântul Părinte, obosit, şchiopătând vizibil. Spre seară, telefonul lui Dinu Flămând, o bucurie expansivă în voce, a fost la Cumae să vadă locul de unde vorbea sibila. O intrare trapezoidală la un coridor. Îl rog să-mi trimită poemul pe care l-a scris cu acest prilej, va fi apoi publicat în România literară. A avut mare noroc, a plecat exact la timp, la finele lui ianuarie, când începea să se răspândească alarmant, decimator, Coronavirusul în Peninsulă, unde acum sunt zece mii de morţi. Descopăr ceva dantesc, energic, preţios în versurile lui Dinu, în plus, degajarea familiară cu care se raportează la universul italian, o dezinvoltură pe care o găseşti numai la Ezra Pound. Dinu are originalitate, fler, cultură clasică, modernă, global-postmodernă, bine sistematizate. Traduce acum din César Vallejo, autor puţin prizat la noi, dar altul decât îl cunoaştem noi, un amestec uluitor de mituri sud-americane şi creştinism, un poet prea simplificat, crede, de unii traducători. Dacă va reuşi să-l impună cititorilor ca pe Pablo Neruda, va fi un lucru grozav.

A privit şi Dinu binecuvântarea Papei, „ploaia din Piaţa Sfântul Petru a spălat lumea”… Îmi place atât de mult ideea lui profund creştină, genială în simplitatea sa, încât mă reped „aşa m-am gândit şi eu”. Dar, mă corectez, nu-i adevărat, ideea nu-i a mea, Ana Blandiana mi-a trimis un desen cu spălarea (nettoyage) lumii, prin epidemii care ne lovesc la interval de o sută de ani.

29 Martie

Participăm spiritual la Liturghia de la 10.30, din catedrala Sf. Iosif. După-masă îl sun pe Jean, e bucuros de telefon, lucrează din plin la articole pentru reviste din Chişinău, dar şi la o antologie de poezie. Îi spun să urmărească liturghiile. După-masă la Tv., teledonul strânge peste 2 milioane de lei, pentru susţinerea medicilor, pentru dotările cu aparatură medicală. Vedete cu sume mari, după posibilităţile lor, dar şi „banul văduvei”, la propriu, pensia de 1500 donată integral, sau darul copilului care va renunţa la bicicleta promisă.

30 Martie

Aflu, târziu, că se transmite Liturghia noastră, greco-catolică, de la catedrala „Schimbarea la faţă”. Pr. Daniel A. Evanghelia zilei, pericopa cu cei doi tâlhari. Daniel insistă asupra cuvintelor lui Isus pe Cruce, cuvinte adresate lui Dismas, tâlharul credincios, „astăzi vei fi cu mine în rai”..., „Cu mine”. Unde e Isus e raiul. Dostoievski, care spunea: îl voi alege pe Cristos împotriva tuturor, chiar a Bisericii, dacă se va ajunge până acolo. Sfântul Pavel, la fel, „cine ne poate despărţi de iubirea Lui”?

31 Martie

Italia e în continuare cea mai lovită de Coronavirus, cu cei peste zece mii de morţi, Spania, Statele Unite înregistrează şi ele mii de victime ale flagelului. Demisia unor medici şi asistenţi de la Spitalul CFR Timişoara, Spitalul din Orăştie, altele, lumea e speriată, din cei 82, 20 de morţi sunt la Spitalul judeţean din Suceava. Oraşul e închis, nimeni nu intră, nimeni nu iese.

1 Aprilie

Numărul morţilor răpuşi de Coronavirus creşte, din sacii negri, unde sunt înghesuiţi, răsună telefoanele celulare ale morţilor, pe unele străzi din alt capăt de lume se plimbă caprele sălbatice sau elefanţii. Să-l credem pe Traian Ungureanu, care în Adevărul scrie că asistăm la sfârşitul unui „ciclu civilizaţional”, la o destrămare planetară, nu doar la eşecul UE?

2 Aprilie

Liturghia de la 9. Ies la farmacie, la mici cumpărături, doi-trei oameni pe Bulevardul 21 Decembrie, între magazinul Sora şi magazinul Orange. Telefon de la Ioana Crăciunescu, s-a retras la casa ei de la Bulbucata, vrea să ştie de soarta noastră, gest colegial.

3 Aprilie

Mihnea îmi aduce revistele literare, pe care nu le-am mai ţinut în mână de două săptămâni, ne vom dezobişnui treptat să le mai citim? Nu cred, fac parte din viaţa noastră, supusă acum unui sever examen etic, de găsire a esenţialului, de unde nu le putem exclude, dar nici supraevalua importanţa când mii, zeci de mii de oameni mor răpuşi de Coronavirus.

4 Aprilie

Un mesaj de încurajare al Papei Francisc vorbeşte despre „creativitatea iubirii”, despre gesturile pe care le inventăm pentru ceilalţi, acte cotidiene de iubire creştină, de tandreţe. Lucrez de câteva zile, aproape non-stop, la un poem amplu, Blaga plimbându-se. Elimin strofe, mă străduiesc să-mi găsesc ritmul, unul al meu, numai el îmi poate da individualitate, nu poţi repeta absorbantele ritmuri ale poeţilor interbelici, dacă vrei să scrii autentic. Stilul meu e excesiv de armonios, „tu ai o poezie care te mângâie, dar nu te tulbură”, îmi spunea acum vreo 50 de ani cineva.

Duminica Floriilor

La Catedrala romano-catolică din Bucureşti, program transmis la 10.30, pe care-l urmărim. La Vatican, oficiază Sfântul Părinte, ceremonia cu vreo 10 credincioşi, ramurile măslinului adus lângă altarul principal, nu la cel central de sub baldachinul de bronz, berninian. Predica Papei despre tinerii care ar fi avut azi „Ziua tinerilor”. Ei pot descoperi acum, în condiţiile pandemiei, valorile reale, dăruirea totală, sacrificiul, gesturile eroice ale eroilor anonimi, ale medicilor, asistenţilor medicali. Cristos pe cruce, crucifixul trebuie contemplat în căminele noastre, ca mijloc de mântuire. Isus a luat ipocrizia, infidelitatea, toate păcatele noastre pe umerii lui.