Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Pe scurt, despre Poveste de adormit maturii de Julien Caragea

        

Până să răsfoiesc, în treacăt, paginile dintâi ale acestei cărţi (autorul căreia-mi era – şi încă mi-e – străin cu totul), mi-au căzut ochii pe emblema ei, anume DIAcritic, bucurându-mă să am sub ochi un nou volum purtând emblema lui Adrian Bodnaru şi a neuitatului nostru Dragoş Croitoru, alias Jo...

O carte este o pădure din care va mai fi rămas doar foşnetul, iar hârtia celor ale lui Jo & Adi adie şi atunci când acest foşnet conteneşte, păstrându-se, totuşi, în sinestezica memorie, dacă vreţi, a degetelor ce au răsfoit-o.

Să trecem, însă, la lectura propriu-zisă a Poveştii de adormit maturii (Timişoara, Editura DIAcritic, 2016), a lui Julien Caragea. Numele (sau, mai curând, pseudonimul) franco-fanariot, baroc adică, al autorului e de natură să ne-atragă luarea-aminte asupra melanjului de elegiac şi, totodată, ludic al „poveştilor” lui Julien Caragea. De fapt, mai toată poezia lui ezită, stă-n cumpănă şi se decide greu între ingeniozitate şi ingenuitate. De unde o tensiune din partea artei sale poetice ambigui, iar din parte-ne, îngrijorarea acului balanţei, aceea de a înclina, fie într-o parte, fie-ntr-alta, nu mai mult decât, fireşte, este cazul.

Oricât de „nebunatic” ar fi, iată, acest fragment de nuntă mioritică (la Amărăşti), în care apar „Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazu/ călare pe Breazu/ ş-apoi Iliescu şi Constantinescu/ şi Traian Băbeazu/ şi Johannis Klaus/ cel votat prin maus/ frumos toţi se îndistrează/ de băuturi şi tropor făcutu-s-a condens/ (şi-i frig [,] şi burează),” – ieşirea „barosanilor” din scenă e una de factură elegiacă, în ciuda râsetului „fără sens” al lui Bacovia, cel suferind de nervi, de nervii toamnei, de, aşadar, autumnoză, ca şi, nu mai puţin, de pluvialită.

E remarcabilă, de altfel, la Julien Caragea, tehnica citatului (neghilimetat) din, încă o dată, Bacovia (care e mai mult o parafrază, şi anume: „crâşme umede murdare/ cu lungi coridoare”), din Macedonski („o, lucrurile cum vorbesc”), din Arghezi („nişte scame de zare”), din Ion Barbu („marfă aduc pe măgari”, ca şi „nuntaşi fruntaşi”) sau din până şi prea-uitatul Steo: „înfloresc dulbinele/ ceru-i ca ogrindina/ prin livezi albinele/ zuzăie ca lindina”, – nu fără, bineînţeles, „batjocurile” de rigoare, – parodicul având, aici, preeminenţă...

Să adaug că subtila artă a citatului (când exactissim, când parodic) e un exerciţiu fie strategic, fie, dacă vreţi, stratagematic, – făcând dintr-un poet naiv, în aparenţă, ca Julien Caragea, unul sentimental, conform dihotomiei schilleriene, adică unul doct de-a binelea (sub aparenţele-i de humorist). (O spun pentru oamenii maturi, adică mari, posaci ca nişte calamari, cărora spiritul jocului nu le prea prisoseşte.)

În timp ce pentru unii ca Julien Caragea, angoasa ar fi una insuportabilă în lipsa unei devize ca, bunăoară, Per lusum & jocum, – de unde aeru-i de ins senin, binedispus şi, la răstimpuri, uşuratic, în ciuda podului solid de peste Stix (ce ne aşteaptă pe noi toţi):

Cu picioare de beton în bentos şi în mlaştină

poduri vesele ca ultima spânzuratului erecţie

poduri pe care eşti dus cu cătuşe la secţie

poduri spre ceţoasa ţară de baştină

de Şerban Foarţă

Nr. 01 / 2022
Premiile Filialei Craiova a U.S.R. pentru cărţile apărute în anul 2020

Reflexibilitatea texistenţei în poezia lui Nicolae Jinga
de Florian Copcea

Nostalgic, dar până la un punct
de Gabriel Coşoveanu

Calendar al scriitorilor din Filiala Craiova a USR

A crede în lucrurile care cad (1)
de Gheorghe Grigurcu

Şedinţa Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România din data de 2 decembrie 2021

Cititorul
de Nicolae Prelipceanu

Şedinţa Consiliului Uniunii Scriitorilor din România din data de 2 decembrie 2021

Valuri, poduri şi înţelepţi
de Gela Enea

Din negura istoriei şi noaptea minţii
de Mihai Ghiţulescu

O lectură sclipitoare
de Dumitru Ungureanu

Pe scurt, despre Poveste de adormit maturii de Julien Caragea

Momente şi schiţe din viaţa universitară
de Gabriela Gheorghişor

Distopii deghizate
de Silviu Gongonea

Poezie împotriva simulacrelor
de Gabriel Nedelea

O cutie magică a teleportărilor
de Gabriela Gheorghişor

N-aş putea fi liber, atât cât se poate în zilele noastre, dacă nu aş scrie
de Christian Crăciun

Limba pură a conchistadorilor
de Augustin Cupşa

Poezie
de Teodor Preda

Poezie
de Ion Maria

Casnica şi soţul casnicei
de Viorel Mirea

Atins de mâna lui Dumnezeu
de Haricleea Nicolau

În căutarea sufletului pierdut: teatralitatea/ teatralizarea poemelor lui Marin Sorescu
de Daniela Firescu

Florile sufletului
de Viorica Gligor

Poeme
de Mircea Teculescu

Yamato-e şi convieţuirea cu fantasticul
de Gabriela Nedelcu-Păsărin

Violeta
de Isabel Allende

„Pictura mea evocă incursiunea în istoria artei“ – Mircea Maurice Novac
de Cătălin Davidescu

© 2007 Revista Ramuri