Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Preocupări pentru literatură în cotidianul „Înainte”

        de Tudor Nedelcea

În peisajul publicistic contemporan, cotidianul craiovean „Înainte” ocupă un loc distinct. Apărut la 9 septembrie 1944, ca organ al Regionalei Oltenia a PCR, în condiţii vitrege, trecut prin greutăţi inerente oricărui început (lipsa de experienţă a redactorilor, penuria de hârtie şi de tiparniţă, piedici în difuzare), ziarul, într-un tiraj iniţial de 1000-1500 exemplare, condus de Ştefan Voicu, repartizat temporar în acest scop, a reuşit să se impună între cotidianele vremii.

Propunându-şi ca nici o latură a activităţii umane să nu scape atenţiei sale, este firesc ca nici creaţia, critica şi istoria literară să nu lipsească din preocupările majore ale redacţiei. Ba mai mult, ziarul şi-a îndeplinit cu rezultate excelente, mai ales în perioada de neapariţie a revistei Ramuri (1947-1964), rolul de îndrumător al literaturii, orientând-o spre un militantism activ, de sorginte bolşevică, lucru de altfel explicat la 6 ianuarie 1949: „La Craiova, activitatea pe tărâmul artelor s-a dus pe două linii: combaterea ideologiei burgheze şi a artei sale decandente şi crearea unei noi mentalităţi şi a unui nou curent realist în creaţia estetică”. Orice abatere de la acest program este aspru sancţionată. În „Rânduri către scriitorii din regiunea Craiova”, un cititor critică vehement scriitorimea că scrie „sporadic şi din birou” şi chiar ziarul, pentru că nu acordă spaţiu suficient literaturii, solicitând, pe lângă apariţia unui caiet literar şi a unei reviste literare, ca scriitorii „să păşească de urgenţă pe drumul unei creaţii literare, cu totul nouă, inspirată din lupta de zi cu zi a oamenilor muncii pentru construirea societăţii”.

Şi, într-adevăr, se poate afirma că ziarul şi-a onorat crezul, mai ales în perioada în care a fost condus de scriitorul Ilie Purcaru, deschizând scriitorilor, şi nu numai pentru cei localnici, pagini sau rubrici predominant literare: „Literatura şi arta în slujba poporului”(în nr.1307 din 17 martie 1949 a debutat L. Zatti), „Arta şi cultura”, „Şantier literar”, „Viaţa culturală”, „Pagina literar-artistică”, „Literatură şi artă”, „File de istorie literară”, „Momente istorice, tradiţii, înaintaşi” (în care apar fişe literare pentru scriitorii: Stolnicul C.Cantacuzino, Antim Ivireanu, I.H. Rădulescu, I.Ghica, Titu Maiorescu, N. Milcu, G. Bacovia, G.Coşbuc etc.), „Noutăţi literare”, „Carnet editorial”, „Manuscris”, „Vitrina literar㔠etc.

Nu sunt excluse nici excesele specifice epocii: poezia Elenei Farago e criticată în 1949 de un anume A.Bart pentru c㠄pare a fi prin conţinutul ei uşor şi prin forma sa caracteristică, scrisă pentru cântec. Îi lipseşte spiritul de combativitate care trebuie să stăpânească orice creaţie din poetica noastră socialistă, nu are suficient avânt poetic, iar tema îşi pierde din valoare şi prin unele greşeli de ordin ideologic, greşeli care au dus în mod firesc la o simţită scădere a calităţii formale a versurilor”, critică ce revine în 1955 printr-un obscur redactor care nu-i de acord cu „lâncezeala inadmisibilă în ceea ce priveşte creaţia literară, cu izolarea în turnul de fildeş a scriitorului”.

În aceste cvasipermanente rubrici sau pagini literare, printre altele, dedicate unor evenimente politice sau istorice reunite sub generice sugestive („Imnuri prezentului socialist”, „Republică - izvor de dragoste eternă”, „Cântec de armindeni”, „E scris pe tricolor Unire”, „Omagiu liric”, „Patria - izvor de dragoste sublim㔠etc), cotidianul se poate mândri că în paginile sale a găzduit marea majoritate a scriitorilor de prestigiu, de la mai vârstnicii: T. Arghezi, E. Farago, E. Constant, la mai tinerii – pe atunci – confraţi: Ilie Purcaru, Maria Banuş, M. Beniuc, Nina Cassian, V. Porumbacu, I. Brad, D. Botez, Victor Tulbure, Gh. D. Vasile, Darie Novăceanu, Mihu Dragomir, E. Jebeleanu, Gh. Tomozei, I. Băieşu, L. Fulga, N. Tăutu, M. Breslaşu, E. Barbu, Marin Preda, Vasile Băran, Rusalin Mureşan, Al. Andriţoiu, Gelu Naum, Ioanichie Olteanu, C. Nisipeanu, R. Boureanu, Romulus Vulpescu, M. Cruceanu, Violeta Zamfirescu, Constantin Tonegaru, Emil Manu, V. Carianopol, Şt.A. Doinaş, Radu Cârneci etc., la care s-au adăugat într-o firească ambianţă a literelor române scriitorii locali: Nicolae al Lupului, Şt.Bossun, I.Schinteie, C.D. Papastate, L. Zatti, Ilarie Hinoveanu, Petre Dragu, A.Petrigenaru, G.Sorescu, M. Pelin, Sina Dănciulescu, I. Dobrescu, Al. Firescu, Victor Rusu, Ileana Roman, R. Cojocaru, I. Rusu-Şirianu, G. Moţăţăianu, Romeo Popescu, M. Duţescu, I. Pachia-Tatomirescu, Toma Grigore, Ovidiu Ghidirmic, Marian Barbu, Daniela Crăsnaru, Petre Anghel, L. Avramescu, Petre G. Gorun, Cornel Sorescu, Nicolae Petre Vrânceanu, Ioana Dinulescu, G.Niţă, Camil Poenaru, I. Nijloveanu, Mircea Moisa, Claudiu Moldovan, G. Popescu, Dan Lupescu, Şt. Tunsoiu, Constantin Preda, Gabriel Chifu, C.Barbu, Patrel Berceanu, Doina Pologea etc.

Adrian Păunescu se remarcă încă de la debut în perioada în care ziarul se afla sub conducerea lui Ilie Purcaru, cu două reportaje „O mână de oameni” (nr. 6988, 18 aug.1967) şi „Razele pământului” (nr. 6990, 20 aug.1967), anunţându-şi, încă de pe acum, din vremea studenţiei, tăria temperamentului său vulcanic. Rubricile „O carte pe săptămână”, Vitrina săptămânală”, „Evenimentul editorial” din perioada 1966-1969, recomandă cititorilor lucrările unor scriitori de certă valoare: L. Blaga, G. Călinescu, V. Pârvan, Marin Sorescu, D.R. Popescu, N. Velea, Marin Preda etc.

Activitatea filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor în care au activat, printre alţii, la începutul ei, El. Farago, D.Basarabeanu, C.D.Papastate, I.Schinteie, Şt.Bossun, Tr. Mateescu, Gh.D.Vasile, este urmărită îndeaproape, iar materialele apărute în paginile ziarului „au fost frământate şi scrise sub îndrumarea cenaclului”, cum e cazul unei schiţe a scriitorului Nicolae al Lupului.

Valorificarea moştenirii literare este aşezată la loc de cinste, în special după anul 1960, când, cu prilejul unor comemorări, sunt dedicate pagini lui Tudor Arghezi, Sadoveanu, Caragiale, Eminescu, Creangă, V.Alecsandri, Al.Macedonski, Traian Demetrescu, D.Cantemir, a unor scriitori străini (Goethe, Puşkin, Lermontov, Gorki, Maiakovski, Gogol, Tolstoi, Hugo, Goldoni, Cervantes etc.), de către cunoscuţi istorici literari: I.Zamfirescu, I.Vlad, G.Sorescu, C.D.Papastate, I.Trăistaru, I.Schinteie, I.Pătraşcu, Al.Firescu, Marian Barbu, St.Cincă. Apar chiar studii literare despre „Romanul istoric al lui M.Sadoveanu” (de M.Radovan), „Bălcescu şi Alecsandri” (idem), „Cehov în România”(de Cezar Petrescu), „Opera progresistă a lui V. Alecsandri” (de M.Radovan), alţi scriitori (C.Lecca, Titu Maiorescu, Gib. Mihăiescu, Al. Popescu-Telega, C.Şaban-Făgeţel, D.Tomescu) fiind evocaţi cu diverse prilejuri.

Viaţa de cenaclu, creaţia cenacliştilor este urmărită cu meticulozitate. Luăm astfel cunoştinţă despre apariţia şi activitatea cenaclurilor „Flacăra” pe lângă sindicatul mixt de artişti, scriitori şi ziarişti craioveni (1949), al Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor (1949), cercul „Al.Vlahuţ㔠din Tr. Severin (1959), pentru ca odată cu crearea cenaclului „Ramuri” condus de Marin Sorescu, să-i urmărim evoluţia, confirmarea sa pe plan naţional şi chiar universal. Aşa, de exemplu, o reuniune a acestui cenaclu a fost consacrată vocaţiei universale a culturii române la care au participat Justo Padron (Spania) şi Omar Lara (Chile).

© 2007 Revista Ramuri