şi tata a construit într-o vreme socialismul
el le-a zis
BĂ
dacă se face colectivă eu plec pe şantier
că decât să muncesc pământul altora
mai bine slugă la stat
şi tata a plecat
T R E I Z E C I D E A N I
venea la şase
luni
sau la un an o dată
îl aşteptam doriţi zile întregi la poartă când se apropia sorocul
că ne zicea câte unul care trecea pe uliţă
(aşa într-o doară)
bă nu mai staţi ca proştii
degeaba
că tactu’ a murit demult
C U M S Ă M O A R Ă T A T A
dintr-un peisaj mereu inventat de dincolo de margine de sat
tata venea târziu încărcat cu de toate
pâine salam haine jucării şi bomboane
stătea câteva zile şi iar pleca
dimineaţa
o maşină mare lungă cu prelată claxona îndelung
tata
dădea să ne pupe pe fiecare ŞASE
hai bă nea grigore (striga plictisit şoferu’
camionului)
hai bre că ne-apucă noaptea
ce dracu’ !..
(din vol., în pregătire,
păcala făgeţelului)