Comparaţie
Asemenea unui joc de cuburi colorate
ţi se compune viaţa
e-aproape terminat desenul ei
şi nu te mai saturi să-l priveşti
un porumbel uimitor de alb
ciuguleşte mei din palmele noastre
apoi ne invită la cină
unde ne oferă drept hrană
propriul său trup.
Soluţie
Nu ai ce face cu clipocitul canalelor
cu freamătul frunzarelor brune
cu răsuflarea de bestii blînde
a vechilor acoperişuri
cu duminicile care-aleargă
aidoma unor picioare goale pe pajişti
le-nveleşti în hîrtie.
Iubirea
Atît de comodă iubirea întinsă pe şezlong
potopită de Soare cu-n moale nimb
de efemeride în jurul sînilor
carne pe carne cum aurul pe strălucirea sa
dar n-o poţi chema nici ea nu te cheamă
doar ştii că există
că-i palpită inima asemenea ţie
că-i o ţesătură din fire de sînge şi nestemate
străină-n splendida-i lene fierbinte
atît ţi-e dat să ştii că există
în vecii vecilor.
Articulaţia trestiei
Articulaţia trestiei vastă cît o piaţă publică
în gîtlejul păsărilor un sunet de cioburi de faianţă
craniul tău încheiat cu nasturi.
Constatare
Nu ne mai locuieşte nimeni
case goale de închiriat
la marginea visului a somnului
pe care visul încearcă zadarnic a-l povesti.
Peisaj
Trebăluieşte prin Parc
un copac cu şorţ
un trecător se urcă-n ceruri
contemplă acolo o singură clipă
după care o uită
în zare peste Jiu
o coamă de lebede.
înger
înger care zboară
cu aripi împrumutate
cum haine pentru miri.
Zid clujean
Din nou acest zid
umed şi roşu cum o gură
acest zid totuşi vechi
în care stau răsucite strîns
cîteva veacuri cum un nod gordian
acest zid aidoma unui somnifer
pe care-l înghite seară de seară
oraşul insomniac.
Mişcare
Mişti comparaţia
încolo şi-ncoace
cu stîngăcie şi cu năduf
ca pe-o roabă
care mereu rămîne goală.
Amintirea
Amintirea
cum o armă
ce-n răstimpuri
se descarcă
singură.
Recapitulare
Botul frigului pasional miroase luminile
vărsatul de vînt al imaginaţiei
o disperare care bîrfeşte toate celelalte disperări
un ochi spart cum un pahar
turme dezbrăcîndu-se de mîngîierile noastre
o iubire ascunsă într-un proverb
somnul pătrunzînd în visul textului
picături de sînge fertile cum boabele de grîu
evenimentul admirînd mulţimea ce i-a dat naştere
o mînă-ntinsă care cerşeşte Forma.
Imperfecţiune
Eşti imperfect
fiindcă crezi şi speri
fiindcă te afli astfel
în afara fiinţei tale
şi nu-ţi dai seama
cînd reintri-ntr-însa.
în zori
Un ghem de lumină
o vigilenţă confuză
care unifică lucrurile
şi lasă pe dinafară
doar visele lor
despre alte lucruri
care încă n-au prins fiinţă.
în vie
Strugurele
un ciorchin
de ochi
ce te privesc
ca şi cum n-ai exista.
La mare
Tinereţea ploii primăvăratice căzînd
pe-mbătrînirea mării
strălucirea ei cum o lampă orbitoare
implacabilă dezvăluindu-i ridurile.
Semn de carte
Şi cum s-au gătit
noile părăsiri
cum s-au parfumat cum s-au dichisit
cu-ngîndurate străluciri
ai zice nişte cocote.
Peisaj
Libelulele aspiră la libertatea
de-a gesticula a muntelui
aurul crescînd în fluturi ca-n pămînt
perlele pline de prînzuri copioase
ochiul care cîntă la pian
mişcările tale prăbuşindu-se
aidoma petalelor într-un pahar
drapelele se dezgheaţă cum peştii congelaţi
sacrificaţii răsfoind cu-nfrigurare
colţurile caselor.
Peisaj
Aerul strigă ceva aerului nu se aude
rîul cum o cămaşă descheiată
norul ţi se topeşte în gură cum o bomboană
un zeu ca o bătătură în palmă.
Dificultate
îşi lucrează minuţios amintirea
aşa cum un giuvaergiu ar desăvîrşi o bijuterie
dar în faţa lui stă vara
obsedanta vară precum
o halcă de carne proaspăt tranşată
la abator.
Contemplaţie
Contempli şi nu te mai saturi
aceste cristale pline de peşti
aceste ziduri pline de privighetori
aceste cărţi pline de cîrtiţe
ce se străduiesc laolaltă
peşti privighetori şi cîrtiţe
să ajungă pînă la tine.
Despre lucruri
Lucrurile mici se-ascund
în cele mari
lucrurile mari se-ascund
în cele mici
fiecare tremurînd
de spaima celorlalte.
Un soi de îngeri
îngeri parfumaţi cu lavandă
dădeau tîrcoale mansardelor kafkiene
fîlfîiau des se-ndrăgosteau
de zidurile pline de graffiti
sărutau gardurile cu şipci verzi de mucegai
şi ne uitau îndată absorbiţi
de obiectele-adorate
îngeri cum umbrele obiectelor.
Dimineaţă
A pîinii stranie înfăţişare
mereu parcă plină de căinţă
gloanţe de gheaţă înfipte odinioară-n pereţi
fără a se mai putea vreodată topi
o libelulă intrînd pe fereastră răsfăţîndu-se
cum o majusculă-a văzduhului
o cană de apă ostenită umflată
cum piciorul unui bătrîn după un drum lung.
Tv.
învelit în ecran ca-ntr-un scris
îţi vezi imaginea cum moţăie
cum se trezeşte într-o altă imagine
niciodată în sine.
Spaimele
Cum se caţără pe perete
spaimele asemenea unor umbre diforme
spaimele avînd acelaşi grai cu fiinţa ta
aceeaşi inimă de jăratic
dar fără să te mai caute
satisfăcute de ele însele aidoma artei pure.
Privelişte
Priveşti prin creierul tău de sticlă şi vezi
amiezile scurgîndu-se
vezi unghiurile din care furtuna
ne ocheşte mereu
dar nu trage încă
şi către seară astrul ce patrulează
deasupra casei tale din ce în ce
mai asemănător cu un cuvînt.
O zi de furtună
S-a ridicat în picioare furtuna urbană
fără să se observe fără s-o observe
chiar nimeni cum sclipeşte
intercalînd Soarele între gemetele sale
ca şi cum un alt geamăt ar fi
între umbroasele sale arcuri de apă
orbitoarea lui dicţie ca şi cum i-ar îngîna înţelesul
proptindu-se-n vitrine
de altădată.
Poezia
Şi pînă la urmă această stranie îndemînare
a neputincioasei puteri
artificială viaţă cu temă dată
întuneric închiriat
tropi ce se-ncheie cum nasturii
suflet fierbînd cum un ceai
abis pipăit cu piciorul
ca să lepezi ceea ce e de lepădat
ca să faci ce poţi face în numele altuia
căci Domnul e Celălalt transformat în tine.
Cotidiană
încheieturile mîinii drepte la mîna stîngă
cum s-au amestecat ochii
cu valurile mici ale Jiului
nimic nu e fără noimă-n jucăuşul
Purgatoriu-al străzii
şi fiecare ins trece prin sine însuşi
resignat cuviincios
cu cravată şi servietă sub braţ
ca şi cum nu s-ar recunoaşte.
Limbajele
Limbajele se separă
cum untdelemnul de apă
fiecare există în sine
fiecare vrea să alcătuiască o carte
o Carte care să le conţină
pe toate celelalte
dar ezită încă şi se pîndesc
se pîrăsc unul pe altul
şi aidoma unor vecini pizmaşi
ajung să nu-şi vorbească ani de zile.