Scrisori cu timbru londonez
Legătura s-a încheiat tocmai când vroiam să-ţi spun
ceva important.
L-am văzut într-un scuar oarecare
Deschidea o uşă georgiană roşie
Am reţinut numărul
Un minut am aşteptat. Semăna cu tine
Ţi-am luat o cană cu London 2012
Să bei cafeaua numai cu mine
Târziu mi-ai şoptit ceva la ureche
Şi toată noaptea am visat
Cum mă strecuram pe vârfuri
Singură printre versurile tale
Dimineaţa eram un poem
Atât de frumos încât
Londonezii se opreau, citeau
Şi mă priveau goală
De mâine începe restul vieţii mele
Cu tine ce-o să fac?
O să-ţi încurc numărul o vreme
Şi-apoi am să recunosc.
Nu pot să dorm
Se aude tic-tac la dreapta sus
Sunt orele risipite în aşteptare
Mă simt sub lamă ce taie
Ca un gater în esenţă tare
Dac-aş putea să reîntorc
Stolurile plecate din minte
Aş număra milioane până la zi
Şi n-aş reuşi să le aduc înapoi
Oraşul doarme pe partea stângă
în întuneric nu-ţi aud şoapta
Şi pleoapa îmi cade peste lucruri
Fără importanţă. Râd isteric
Şi mi-e frică. Unde eşti?
Străzile gem de răniţi
Uitaţi în saloane ticsite
Pentru noi nu mai e loc
E noapte lungă şi dimineaţa
Sigur ar fi o eroare.
E vorba despre ploaia care face nori
Stăm ca doi copii îmbrăţişaţi
(de cine ne e frică?)
în pădurea format A3
Ascultăm cum bate o inimă
în stânga împrejur
Noaptea ne învăluie netăcută
O lumină pâlpâie albastru
de metil diluat în sărutări
Până se stinge dincolo de nori
Ploaia scufundă în valuri
greşeala. Sau aşa credem noi.
Cred că o să comand o limonadă cu frunze de mentă
Declaraţia de dragoste
Care ţi-a plăcut ţie
Am înţeles-o în sfârşit
Şi inima e pe cale
Să-şi piardă mecanismele
„Te mai gândeşti la mine
Sau iau un noliprel?”
(Nu mă părăsi că mor
Costă mult funerariile
Şi e deranj mare)
Menta râde de noi
Limonada împreună e verde şi rece.
Recviem pentru fratele ucis într-un război fără eroi
Tramvaiul unu m-a adus ieri
în staţia Dublin
Sub scară, pe şine
am văzut un porumbel
pe burtă
cu aripile în jos
în faţa gării am numărat
treizeci şi şapte. Că am pus punct.
Ciuguleau migdale şi nuci
din palmă.
Erai viu,
dar
celălalt era fratele meu.
Au început să-mi iasă pistrui
Ca la irlandeze.