Contrapunct
în Calafat ca pe o insulă pustie
fără lăzi, cufere, geamantane de naufragiat
doar o ramă goală şi
o carte din care răzbat
paşii înăbuşiţi ai nopţii
la cârciuma lui Dună
pivniţa cu bolţi neruşinate
şopronul dărâmat de amintiri
nebăute până la capăt
inevitabila rutină a poftelor risipite
printre copaci vicleni spre apele portului
plin de pânze albie de rufe destrămate
hârdău cu ciorapi păstrând caligrafia bătăturilor
litere înlănţuite pe spinarea malurilor în
ritmul înşelător al inimii mele
atunci am văzut nisipul din
rama oarbă a metaforelor
poeţii s-au refugiat de mult către nord
mânaţi de briza schimbătoare a improvizaţiilor
diavolească virtuozitate
asemeni durerii oficiate în cărnuri rele
când îl citesc pe Vulturescu
am impulsuri chezaro-crăieşti
Asta-i poezia ce-mi place
evit astfel augusta muzicala cacofonie
scuzabilă doar în Kakania.
Un sfat util
Nu înţeleg unde vreţi să urcaţi, domnule!
aţi ajuns deja la ultimul etaj
pe acoperiş doar crescătorul de corbi
are acces
Chiar dacă îmi scapă logica aripilor răvăşite
ale poemelor de veghe
mă străduiesc să hrănesc
tăcerea ferestrelor
departe de retorica vieţii sau
a acestor pantaloni de ceremonie
vedeţi, îmi vin perfect şi totuşi
faţă de alţii pierd mereu
verticala îndurării păsăreşti
Corbii poeţilor au început iar
zborurile lor răsucite
semne de carte
înfipte în fundul provinciei
nu suport pliscurile grosolane
plescăitul rimelor strâmbe
infernul abordabil al gloriei
aspirat de nările boante
ale Podişului Getic din decor
Vă vreau binele, domnule!
coborâţi!
eu rămân
sper că aţi înţeles
cine adulmecă taina întunericului
de fapt am idei ascetice
coborâţi, domnule!
încep să uit rătăcirea
în labirintul încă primitor
când zăbrelele albe
ţesute poate din firul Ariadnei
sau din alte forme de existenţă ale întunericului
mă inspiră
cum te inspiră şi pe tine
iubito atunci când mă chemi
în încâlceala siluetei tale pierdute
uite derapez
în memorie
ca nişte bâiguieli
închise în cutia milei
vom cumpăra îndurarea larilor
suspinul văzduhului devorat
de magnetica neasemănare
a dispariţiei noastre
mistuiţi în flăcările
ţipătului lui Edvard.
O noapte pe ruinele visului
Totul s-a petrecut într-o noapte bătrână
cu miezul zbârcit
asemenea unui măr sălbatic
uitat în marginea timpului
stătea sfioasă lângă fereastra spartă
cum stă ultimul venit
în sala de aşteptare
goală
abia când a intrat umbra
am văzut ce triste îi erau mâinile fără mănuşi
purta în părul altădată strălucitor
ace subţiri şi reci
şi-n ochi fluturii îngheţaţi
ai celeilalte lumi
o auzeam cum lovea în gând pragul întunericului
cum spărgea cu râvnă lacătele singurătăţii
până când câinii clevetitori
se dezlănţuiau în pieptul ei şi
începea litania dimineţii
în zori a căzut peste noi Crucea Sudului.
Bătrânul şi biblioteca
„Nu te juca
lasă cuvintele departe
de ceea ce ele ar putea ivi
nu te juca
sunt periculoase
(îl aud pe bătrânul dascăl)
încă nu s-a decis ora
semnului arhetipal
când cenuşa înseamnă risipire
sângele izvor
solitudinea zid de lumină
ceasul panică şi sexul sfâşiere”
Cu detaşarea părintelui condotier
el verifică arabescurile lui Flaubert
înscrisurile lui Hemingway
inteligenţa lui Joyce
falezele lui Jünger
metamorfozele lui Borges
şi se opreşte la buricul
dansatoarei lui Calder:
„Culturi de praf!”
„Lasă cuvintele în caligrafia
tăcerii dintâi
departe de surpări provizorii
de urniri eufonice necesare
unei laudatio pentru miezul nălucii
încă nu s-a decis tatuajul sufletului
nu te juca
lasă cuvintele
între pulpele neantului”.
Puţină mitologie
Confraţii din rezervaţia lirică
ar vrea să vadă
cum îmi scot un ochi
cum îmi tai un braţ
cum îl ucid pe Urmuz
cum sparg peretele
pe care se plimbă păianjenul lui Sorescu
puţină mitologie nu strică
scuze uşii duble
trec iar către muzeul viu
al apocalipsei incerte
simt atât de aproape mirosul
măştii ce-mi ascunde chipul sufletului
cum moartea pândeşte din grupuri fonetice
îşi caută locul în autoportretul meu
bazat pe calcule galante de gală
galoane galbene
galerii galactice
galeră sau galion
purtând întreaga povară
spre ghilotina paginii albe
confraţii sunt nerăbdători
dar acum scurtez de cap un poem.