Singur în faţa întrebărilor
Căram bucăţi de negură vie,
închipuirea grea a fiecăruia,
copilării pierdute-n război,
rătăcite într-o maturitate nesigură,
într-o pace asurzitoare.
Singur în faţa întrebărilor
ce-mi răvăşeau sufletul,
în faţa uriaşei vieţi
despre care nu aflasem nimic,
de parcă eu m-aş fi crescut
şi uitasem în grabă să-nvăţ
esenţialul.
în ochi mi-a rămas un copil
care se bucură,
în suflet un bătrân înţelept
de câte nu ştie…
Din scufundata lui voce
trag lanţuri,
de somnul meu legând
eliberata mea fiinţă –
împovărata umbră a tuturor.
Sub stele
Când au răsărit stelele de frig
ale singurătăţii,
încă mai cutreieram păduri închipuite,
cu ochii atât de aprinşi
de parcă-aş fi stat până atunci
într-o flacără.
Şi după ce le-am văzut
şi m-am cutremurat
şi tinereţea s-a ghemuit din pricina sorţii,
am intrat deodată
în cuprinderea acestui ultim scris,
în care bucuria de-a fi
e sărbătoarea din ajunul tristeţii...
Sufletul nefericitului
Lumină prin care curge realul
între două maluri cu construcţii fictive,
cu edificii ale utopiei.
O punte, un salt în
zece mii de direcţii deodată,
aglomeraţie de aparenţe –
lume care suferă necontenit
de disperarea de a trăi,
când nu se mai poate decât
să cobori într-o viaţă
şi să visezi la alta.
Sau, poate, numai un cântec
care scoate capul pe geam.
Poezia ca o venă deschisă
Am ajuns atât de departe...
oriunde aş vrea să privesc
cercul zării închide trecutul.
Nu ştiu ce părţi din viaţă să scot
să fac loc viitorului.
Dar iată, poezia zvâcneşte
ca o venă deschisă,
parcă altcineva îmi este izvorul
şi tot el însetarea.
Zilele următoare încap
în buzunarul de ceas,
iar dragostea alunecă la piept,
uşor, ca ispita.
Fotografii ascunse
Prin gânduri triste ţipă pustiul,
prin buzunare – secolul.
Capsat ca blugii, sufletul
ţine la tăvăleală, la murdărie.
Tainice sunt adâncimile umbrei,
copilării interzise ascund,
copilării gonite prin hăţişul
sfâşietor al societăţii.
în nedesluşita lor suferinţă
înmugureşte lumina,
pentru zeiţa împovărată
a subteranelor minţii,
a speranţei deşarte,
a închipuirii
şi a propriei mele gândiri.