într-un singur sens
pe strada noastră sunt case-vagon
lungi tuburi de drenă/ prin care nu mai trec
nici pace/ nici
dragoste
***
prinse-n ziduri/ tăbliţe cu-acelaşi număr
strada noastră
are propria matematică
eu/ tu/
et les autres
***
memoria ei seamănă cu o pasăre
ce se scaldă-n praf
la noi plouă rar/ poate şi de-asta
iarba trece prin toate anotimpurile într-o singură zi
***
învăţăm să nu-i spunem străzii
pe nume
fiecare literă ascunde amplificatoare
de voci
s-ar face o gălăgie
intimidantă
***
când circulă bolizii
produc ambuteiaje cosmice
sirene
ambulanţe
cruci
***
uneori se-ntâmplă mişcări de protest
supermanii
folosesc sprayuri paralizante/ bastoane
şi ură
***
după asta
e curăţenie şi linişte
strada noastră/ ca toate străzile brusc cuminţite
înjură-n gândul ei/ de mamă de tată
de partid
***
dacă o calci pe bombeu
strada
te calcă şi ea
pe cap
***
bătrânul de colo a vrut să traverseze
la culoarea roşie
ca atare
tocmai şi-a îmbrăţişat fantoma
***
cerşetoarea în negru
căreia domnii îi lasă din milă unda lor de
hugo boss
odinioară vindea plăceri
până a epuizat toate resursele
naturale
strada
a primit-o-n inima ei
largă
***
pentru că doarme puţin
strada noastră visează
puţin
visele ei sunt cai înaripaţi
ne-aruncă din şa/ ne-ameţesc
şi nu mai ştim
unde e casa din care-am plecat
lizy/ fata de pe centură
cum dă căldura
cresc buchete de vegetaţii stridente/ albastru-indigo
verde-brotac
roşu a-
prins de la roata asmuţită pe criblura şoselei
iată subterfugiul ispitei/ mustul
siliconului ce fierbe sub piele
fondul de ten şi fon-
dul
de rezervă/ pape-
tărie
centura este depăşită/ prea multă aşteptare întinsă
de-a lungul bordurilor
aerul crapă în ciripit de vrăbii
fazani
luaţi la ochi
unghii în gel/ ciupit
de corzi grave
ploaia/ şi
niciun acoperiş în afara cabinei
mâini
electrice
în regia unui film pentru adulţi
***
la fiecare curbă periculoasă/ cade
câte-o inimă-n prăpastie
se zvârcoleşte printre boji
până moare
bojii
se-ngălbenesc puţin
***
spune cât vezi şi-ţi spun cine sunt
carambol/ măsurat
în capturi de ecran
***
mi se spune lizy
numele adevărat
l-am ascuns într-un buzunar secret
beau ginko biloba/ să mă menţin
dacă mâine aş vrea să plec de-aici
o pădure de voci s-ar repezi să mă împiedice
eu ştiu cel mai bine că nu din dragoste
câteodată
îmi visez mâinile atât de lungi/ încât
v-aş putea îmbrăţişa pe toţi
din cauza unor vaccinuri
am rămas cu o parte moale
acolo se culcă dumnezeul meu şi visează
nu îndrăznesc niciodată să-l trezesc
pe sub mască
aud cum îmi pocnesc zilele
ca nişte nuci lovite cu ciocanul
unele complet seci
singurul vis de care mi-amintesc
mama/ tânără
bunica
tânără
învăţătoarea mea
tot tânără şi ea
numai eu/ bătrână
numai eu
aici
slujită de bypass
le fac semne cu mâna
să se-apropie
ele
mai departe se duc
mai în ceaţă
de sub ventilatoare
îşi iau zborul
cocoloaşe de vorbe/ anemii
intraductibile
şi mama e tânără
bunica
tânără
învăţătoarea mea
tot tânără şi ea
între noi
distanţa creşte la ambele capete
numai mie
scuipând într-un lighean resturi de viaţă
îmi pare c-am ajuns