Prozatorul Dan Stanca debutează literar în anul 1992, publicând romanul Vântul sau ţipătul altuia. Îşi continuă activitatea literară cu peste douăzeci de romane, iar în anul 2018 ne propune unul nou, Detonarea.

Patru generaţii ale unei familii sunt înfăţişate în ultima carte a autorului. Aşadar, aceasta este structurată în patru părţi, fiecare ascunzând o poveste de viaţă: Străbunicul, Bunicul, Tatăl, Fiica. Romanul urmăreşte soarta familiei, dar şi pe cea a României, deoarece totul începe în anul 1918, odată cu Marea Unire. Cartea cuprinde în paginile sale o sută de ani de istorie naţională şi cele patru generaţii ale familiei Bianu. Străbunicul, bunicul, tatăl şi fiica sunt implicaţi în evenimente neaşteptate. Străbunicul, Nichifor Bianu, al cărui mentor era Nichifor Crainic, de aici luându-şi numele, este un personaj cu trăiri intense, coleric, ţinând seama de faptul că l-a atacat violent pe fostul său coleg de facultate G. Călinescu, fiindcă scrisese un articol împotriva lui Iuliu Maniu. Urmarea comportamentului violent a fost executarea unei lungi pedepse cu închisoarea. Bunicul, Emilian, fiul lui Nichifor Bianu, va fi ziarist la Scânteia, avându-l ca mentor pe Silviu Brucan. Acesta îi va influenţa atât parcursul profesional, cât şi personal, Emilian căsătorindu-se cu nepoata soţiei lui Brucan. Emilian şi Lenuş vor avea un fiu, Alexandru, el va emigra în Germania şi va lucra la Europa Liberă. Alexandru Bianu se va întoarce în ţară, după 1989, împreună cu soţia sa Helga şi va lucra în continuare ca jurnalist. În România, cei doi vor avea o fetiţă, Andreea, protagonista ultimei părţi a romanului. Helga îşi va părăsi familia şi se va întoarce în Germania. Fiica va rămâne în grija tatălui şi a bunicii. Va avea o viaţă căreia nu prea îi va da importanţă, o viaţă libertină. Peste ani, va merge să-şi întâlnească mama în Germania, la Aachen, unde fusese încoronat Carol cel Mare, moment ce va avea un rol decisiv în destinul său. Îl va cunoaşte pe amantul mamei sale, un fost catolic convertit la Islam. Jean Hani, islamist extremist, era în căutare de tineri pe care voia să-i convertească la religia musulmană, dar, mai ales, căuta viitori terorişti. Şi Andreea a căzut în plasa acestuia, iar întoarcerea la Bucureşti va reprezenta o catastrofă. Andreea va detona o bombă într-un mall din capitală, iar printre cei care şi-au pierdut viaţa va fi şi tatăl ei. Atacul terorist pune Bucureştiul lângă marile capitale europene: „Intram şi noi în rândul lumii. Ceea ce nu crezusem vreodată se petrecuse. Bruxelles, Paris, Berlin, Londra, la ei să fie, n-o să ajungă şi la noi... A ajuns...”. Importantele oraşe ale lumii sunt ţintele terorismului.

Poveştile de viaţă ale generaţiilor sunt înlănţuite, iar sfârşitul celor o sută de ani este ca o explozie ce nu mai lasă nimic în urmă. Lectura cărţii ne propune derularea istoriei ţării de la Marea Unire şi până azi. Nichifor Crainic, G. Călinescu, Iuliu Maniu sau Silviu Brucan sunt figuri semnificative ale României de ieri şi de azi în diferite domenii.

Romanul Detonarea are două faţete: una prezintă viaţa familiei Bianu, iar cea de-a doua, care pare aşezată în plan secund, este reprezentată de soarta României de la Marea Unire şi până în zilele noastre. De fapt, familia se dovedeşte şi un pretext pentru alcătuirea radiografiei ţării. Monarhia, Comunismul, Democraţia sunt surprinse de autor pe parcursul Detonării. Familia este influenţată de istoria ţării, dar şi ea va avea un impact răsunător asupra României, prin propagarea terorismului. Ultimii ani au adus în existenţa unor ţări o nouă şi tragică etapă – terorismul. În ceea ce priveşte destinul României, romanul este realist, cei o sută de ani sunt fidel surprinşi de autor, doar atacul terorist lipsind, din fericire.

Centenarul Marii Uniri este marcat de numeroase evenimente în România. Se pare că nici literatura nu omite celebrarea celor o sută de ani de la Marea Unire, iar romanul lui Dan Stanca este unul dintre exemplele în acest sens.