|
Dintr-o haltă părăsită
de Cassian Maria Spiridon
cînd stele şi greieri
în cor
însoţesc ploaia ce fulgeră
în luna gustar/ cu pietre de foc
tu şi eu
ne sîntem aproape
atît/ încît nu mai ştiu
împărţi/ despărţi
eul de tu şi tu-ul de eu
brazdă de foc
se-ntretaie pe cer
ca sufletul meu cu al tău
sub lumina de Lună
doar jumătate urcată
pe corabia nopţii
timid şi galben
crin muribund dimineaţa
tu mîngîie-mi fruntea
cu mişcări de aripi
de parcă aerul ar fi
/ ca niciodată /
pipăibil cu umărul tot
al meu şi al tău
Luna îşi ţine jumătatea
în braţe de aur
|
|
|