| Articole |
| Evenimente |
| Premii |
Poemede Florea MiuSamurai Vede cu împotrivirile până în ceilalţi, vede prin cele fără înţeles, vede prin cele care nu mai sînt.... Îşi întoarce sufletul pe dos în căutare de drumuri, el însuşi fiind de prisos. Are de îndreptat nişte nori care s-au aşezat foarte strâmb pe inima sa chiar în partea unde niciodată nu plouă. Privirile lui răscolesc necunoscutul în aşteptare bolnavă. Îşi ascultă uitarea pe care zid o va face între întâmplări. Vede cu aerul, cu apa şi focul el vede orice cuvânt prăbuşindu-se. El însuşi devine o tristă vedere. Din apus în fapt de zi, orbii vor călători chiar prin ochii lui pustii!
Întoarceri M-am împiedicat mereu de drumuri, şi adesea chiar de câte-o floare... Milă mi-e de mâna care scrie amintiri din lumea viitoare! Mă întorc pe crucea mea de piatră unde s-au uscat de mult salcâmii - din această parte bate vântul până la-nceputurile lumii.
Drum metafizic Eu nu sunt de pe aici, am venit numai în vizită şi voi pleca în curând. Iau cu mine doar peisajul sau o parte din el. Mi s-a risipit umbra pe care o purtam pretutindeni. A mai rămas puţin orizont care şi el se pierde printre firele de nisip. Cândva, aici era o fântână... Au tot scos cerul din ea până când a murit! În locul ei a crescut un semn de întrebare cât lumea care se loveşte de aripa mea... inexistentă!
Cântec naiv Eram de neînvins şi zurbagiu când nu-nemplinisem vârsta de rigoare şi nu ştiam că Nimeni o să fiu în viaţa asta foarte trecătoare. Am încercat pe toate să le fac şi n-am făcut nimic cum se cuvine. Bogat eram pe când eram sărac nu încăpeam în Univers de mine! Bat vânturi negre azi prin cerul meu, iar drumul care-a fost nu se mai vede. Furtunile ce m-au cuprins mereu sînt astăzi adieri de tot încete. Aminte îmi aduc ori nu mai ştiu! de câte ori am mers la întâmplare... Zidesc cuvinte pentru mai târziu şi cred în steaua mea rătăcitoare. |