Regia: Todd Phillips
Scenariul: Todd Phillips, Scott Silver, bazat pe personajul creat de Bob Kane, Bill Finger şi Jerry Robinson
Distribuţia: Joaquin Phoenix (Arthur Fleck / Joker); Robert De Niro(Murray Franklin); Zazie Beetz (Sophie Dumond); Frances Conroy (Penny Fleck); Hannah Gross (tânăra Penny Fleck); Brett Cullen (Thomas Wayne); Glenn Flesher (Randall); Leigh Gill (Gary)
Muzica: Hildur Guđnadóttir
Producători: Todd Phillips, Bradley Cooper, Emma Tillinger Koskoff
Produs de: Warner Bros Pictures, DC Films, Joint Effort, Bron Creative, Village Roadshow Pictures
Imagine: Lawrence Sher
Montaj: Jeff Groth
Decor: Kris Moran
Costume: Mark Bridges
Durata: 122 min.
Filmările s-au făcut în New York (S.U.A.), Bronx (scările din 1150 Anderson Ave), Harlem, Manhattan, Chinatown; Brooklyn (staţia de metrou 9), Sunset Park, 199 Cherry St.; New Jersey (Newark Paramont Theatre; Loews Jersey Theatre; Hudson County Courthouse / Jersey City, Newark)
Premiera mondială a fost pe 31 august 2019 la Festivalul de Film de la Veneţia.
În weekend-ul lansării, noul Joker a avut încasări de peste 230 de milioane de dolari în întreaga lume.
Premii şi nominalizări:
· Festivalul de Film de la Veneţia, 2019:
· Todd Phillips Cel mai bun film / Premiul Leul de aur
· Todd Phillips Graffetta dOro pentru cel mai bun film
· Hildur Guđnadóttir cea mai bună coloană sonoră
· Festivalul Internaţional de Film de la Toronto: Joaquin Phoenix - TIFF Tribute Actor Award
· Bogey Awards / 2019: Aur, Argint, Bronz şi Premiul Bogey
· Golden Trailer Awards / 2019: Warner Bros nominalizare Golden Trailer pentru cel mai bun Teaser
· Camerimage / 2019:
· Lawrence Sher Nominalizare Golden Frog pentru cea mai bună imagine
Cu o istorie de 79 de ani, Jokerul este un personaj iconic, unul dintre cele mai recunoscute personaje de film şi benzi desenate, cu evident impact în cultura populară. Creat de Bill Finger, Bob Kane şi Jerry Robinson, Jokerul este un personaj cu tradiţie, ce ia naştere în 1940, în benzile desenate Batman, ca adversar al acestuia. Joker a apărut în animaţii şi jocuri video, în seriale de televiziune şi în filmele Batman (1966-1968, Cesar Romero), Batman (r. Tim Burton, 1989, Jack Nicholson), Batman: Mask of the Phantasm (1993, Mark Hamill), The Dark Knight (r. Christopher Nolan, 2008, Heath Ledger), Suicide Squad (2016, Jared Leto), The Lego Batman Movie (2017, Zach Galifianakis). Schiţa de concept a personajului Joker, cu machiajul recognoscibil, privirea malefică şi zâmbetul larg a fost inspirată de fizionomia actorului Conrad Veidt, care a jucat şi rolul Gwynplaine în filmul The Man Who Laugh (1928, film regizat de cineastul expresionist german Paul Leni). În 1973, scriitorul Dennis ONeil vine cu ideea ca personajul Joker să fie psihopat cu acte, justificând pornirile sale maniacale, crimele şi internarea sa la Arkham Asylum (introdus ca spital psihiatric fictiv în Gotham City, în loc de închisoare). Tot din această perioadă datează şi anumite schimbări ale personajului, care apare acum mai înalt şi mai slab (posibilă inspiraţie pentru abordarea rolului Joker de către Joaquin Phoenix în filmul din 2019, pentru care a slăbit peste 20 de kg.) .
În Joker (2019), Gotham City este imaginea unui New York al anilor 80, într-un octombrie citadin aparent normal, cu sirene, claxoane şi freamătul zumzăitor al miilor de oameni ce trec grăbiţi spre un loc sau altul, îngroziţi de invazia şobolanilor ce mişună liberi în tonele de gunoi pe care le produce oraşul suprapopulat (la radio se anunţă că zilnic se adună 10000 de tone de gunoi). Scenariul se concentrează pe explorarea vieţii personajului Arthur Fleck/ Joker (Joaquin Phoenix), un om cu reale probleme psihice, ignorat de serviciile medicale de specialitate, care se chinuie să reziste într-o societate ostilă. Regizorul Todd Phillips imaginează un Joker transformat spectaculos, care sublimează toate caracteristicile acestuia într-un personaj complex şi complicat, creat de Joaquin Phoenix. Chiar dacă şi aici Jokerul este din nou ticălosul perfect, nu mai apare alături de Batman, iar motivele care îl determină să acţioneze şocant ţin de anumite probleme psihice. Se păstrează linia personajului, instabilitatea sa psihică, pornirile criminale feroce, justificate oarecum de un aşa-zis act justiţiar (multipla crimă din metrou), sau de boala psihică (nespecificată clar, dincolo de o manifestare ciudată, un soi de râs nervos în momente extrem de tensionate). Ceea ce au reuşit Todd Phillips şi Scott Silver este transformarea unui personaj aparent fantastic într-un personaj real, cu probleme concrete. Dacă până acum Jokerul era dominant compus ca un psihopat cu o inteligenţă extraordinară, cu un sadic simţ al umorului şi o minte criminală, numit chiar Arlechinul Urii sau Clovnul prinţ al crimei, în filmul din 2019, Joaquin Phoenix îl întruchipează pe Joker ca pe un om care visează să devină comediant de stand-up, între timp lucrând ca umil clovn pentru a-şi întreţine mama bolnavă. Tot ceea ce i se întâmplă este consecinţa unei lumi răsturnate, dominate de ură şi actele feroce pe care le face sunt reacţia lui la abuzurile şi traumele din copilărie, la batjocura şi abuzurile care nu se opresc nici când devine adult. Îşi pune masca (Put on a happy face! obsedantul îndemn al mamei) şi continuă să plângă sub masca de clovn. Joaquin Phoenix creează un personaj uluitor, dominat de maniile care-i sunt dictate de tulburarea psihică, un personaj fragil şi periculos, deopotrivă, însingurat, trist, instabil, plin de candoare şi straniu. Jokerul este înfăţişat ca fiind sexual (secvenţele bulversante în care dansează straniu aproape gol, dezvăluind un trup grotesc, anormal de slab, firav în imperfecţiunile afişate cu aroganţă de maniac; fantezia că Zazie Beetz/ Sophie Dumond este iubita lui) şi asexual (secvenţele pe care le petrece cu mama, locuieşte cu ea, o spală, stă în patul ei şi privesc emisiunea preferată). Jongleur arhetipal, escroc, şi trişor, Jokerul lui Joaquin Phoenix ajunge să comită crime capricioase, brutale, din motive pur personale. Recuzita armelor letale ale Jokerului (cărţi de joc ascuţite ca lama, florile de rever cu pulverizare acidă, trabucuri explozive) s-a transformat acum într-o armă adevărată, banalul pistol pe care Arthur Fleck îl poartă cu el chiar şi în preajma copiilor, atunci când este clovn. Masca albă permanent prezentă în machiajul lui Joker era justificată până acum de un motiv fizic (desfigurarea). Machiajul din Joker-ul lui Joaquin Phoenix este simbolul unei identificări şi expresia tendinţelor demonice ale personajului. Ritualul de asumare a măştii la oglindă simbolizează că masca devine un instrument de posedare, de transfigurare a celui care o poartă. Albul mat al morţii cuprinde chipul lui Joker într-un rictus înfricoşător şi permanent, întocmai ca o mască Hannya (teatrul Nô şi Kyôgen, ritualurile de dans Kagura) ambivalentă, cu expresie demonică, încrâncenată şi periculoasă şi, deopotrivă, tristă. Nu e nimic mai trist decât un clovn care plânge. Un alt posibil reper de inspiraţie pentru construcţia personajului ar fi romanul Opiniile unui clovn, de Heinrich Böll şi filmul În preajma unui clovn (r. Ingmar Bergman, 1997 moartea pândeşte sub forma clovnului Rigmor).
Cu influenţe clare din filmele The King of Comedy (r. Martin Scorsese, 1982), One Flew Over the Cuckoos Nest (r. Milos Forman, 1975), The Man Who Laughs (r. Paul Leni, 1928), The Comedian (r. Taylor Hackford, 2016), scenariul peliculei Joker (2019), considerat thriller psihologic, regizat şi produs de Todd Phillips, a fost inspirat şi de romanul grafic scris de Alan Moore şi ilustrat de Brian Bolland, Batman: The Killing Joke (1988), care înfăţişează Jokerul drept un ratat comediant de stand-up, detaliu asemănător şi cu personajul Rupert Pupkin (Robert De Niro, The King of Comedy). De altfel, cele două personaje au destule puncte comune: atât Rupert Pupkin, cât şi Arthur Fleck, bărbaţi maturi, locuiesc doar împreună cu mamele lor manipulatoare, cicălitoare. Ambele personaje îşi doresc cu disperare să ajungă comedianţi recunoscuţi, în ciuda faptului că nu au talent şi au probleme de sănătate mintală. Ambii dezvoltă obsesii pentru doi renumiţi prezentatori de talk show tv, Jerry Langford (Jerry Lewis, The King of Comedy) şi Murray Franklin (Robert De Niro, Joker) şi sunt arestaţi după ce comit acte de violenţă asupra lor. Admiraţia lui Rupert Pupkin pentru Jerry Langford, idolul său pe care îşi doreşte să-l imite, devine obsesie bolnavă, şi îl va răpi pe acesta, pentru a ajunge în emisiune, în centrul atenţiei, în locul prezentatorului, proclamându-se rege al comediei, pentru care a plătit şase ani de închisoare. Apoi toate aceste evenimente i-au adus notorietate şi un milion de dolari pentru cartea de memorii King for a Night. Prin diverse metode, amândoi ajung să fie văzuţi de zeci de milioane de oameni într-un show tv în prime time. La final, ambele personaje poartă costum roşu. Ordinea lucrurilor se prăbuşeşte, cei doi psihopaţi mărturisesc ce fapte au comis şi sunt primiţi cu aplauze şi recunoscuţi drept lideri de grupuri (Pupkin e primit ca o super-vedetă de stand-up comedy, iar Joker este adorat ca lider al mulţimii revoltate din Gotham City).