Clipul video „Sacrificiul’’ îşi are originea în performance-ul realizat de artist. Un cap de înţelept, frumos şi transparent, se dizolvă. Forma turnată în gheaţă dispare trepat, aproape imperceptibil. Chipul cu barbă poartă trăsăturile contemplative senine ale unui filosof antic. Trăsăturile faciale se dizolvă, se topesc şi se transformă într-un firicel de apă capturat într-un vas. Panta rhei: totul curge. Este tentant să credem că aceasta trebuie să fie o metaforă ce se referă la Heraclit. Totuşi, nimic nu poate fi mai departe de adevăr. În realitate, ceea ce vedem este autoportretul artistului Mihai Ţopescu, a cărui temă este transformarea. Clipul video „Sacrificiu” prezintă o transformare prin mijloacele sacrificiului simbolic până la abandonarea de sine a subiectului. Această artă care nu e doar un comentariu, dar ceva profund existenţial, înfăţişând schimbarea şi devenirea constantă. Ceea ce exprimă este în cele din urmă conditio humana – un aspect explorat de Ţopescu de multă vreme.

După finalizarea studiilor la Universitatea de Artă şi Design din Cluj (România), artistul s-a dedicat artei sticlei, în principal prin metode netradiţionale, adoptând o abordare mai apropiată tehnicii sculpturii: sfărâmând şi şlefuind ceea ce a gândit din blocurile masive. Ulterior a explorat simbioza sticlei cu metalul, mai apoi cu lemn, creând sculpturi dominate de monumentalitate, cu caracteristici tectonice. Mai târziu, spre mijlocul anilor ’90, s-a îndepărtat de greutatea materială şi lucrează iarăşi cu sticla, a cărei transparenţă figurativă transpune forme şi sentimente într-o sferă spirituală în care corporalitatea diafană a sticlei îşi pierde subit greutatea.

Video-ul artistului „Sacrificiul” preia procesul dematerializării, concentrarea minimalistă şi neîntruparea şi le duce mai departe. Surprinde procesul de topire a sculpturii de gheată pe suport digital – accelerat şi comasat. Prin această concesie în favoarea ritmului rapid şi modern de percepţie, Mihai Ţopescu se dovedeste a fi un copil al timpurilor actuale.

Panta rhei – mult prea repede! Suntem martorii dispariţiei într-o realitate accelerată. Şi totuşi, ceva concret rămâne: video-ul este însoţit de o ediţie limitată de 50 de recipiente ce conţin apa topită din happeningul original. Dar are cu adevărat trăinicie în această formă, sau se îndreaptă către starea următoare de metamorfoză, întrutotul ceva nou? Pare să ofere posibilitatea întârzierii momentului de transformare sau chiar să îl domine, şi prin urmare să participe la ceea ce este într-o anumită măsură un proces spiritual. „Sacrificiul’’ arată – asemeni lui Heraclitus – procesualul şi contradictoriul, totuşi inextricabil legate, relaţia dintre a fi, a deveni şi a pieri.

Luminiţa Sabău, curator de notorietate europeană în artă contemporană, a scris acest text în limba germană cu ocazia expoziţiei Sacrifice pe care artistul Mihai Ţopescu a realizat-o în luna iulie a.c. la Galeria Mică a Institutului Cultural din Veneţia.