La 1 iulie 2010, directorul Bibliotecii Congresului din Washington D.C., dr. James H. Billington, a anunţat decernarea celui de al 17-lea titlu de Poet laureat, consultant pentru poezie pe anii 2010 şi 2011, lui W.S. Merwin, făcând următoarele precizări: poemele lui William Merwin sunt adesea profunde şi, în acelaşi timp, accesibile publicului larg. El ne conduce în contra curentului vieţii de zi cu zi, către izvoarele pe jumătate ascunse ale înţelepciunii despre viaţa însăşi. În poemul său Heartland, Merwin pare să sugereze că un anume ţinut al inimii, o geografie sufletească a firii noastre, ne poate ajuta să localizăm acel „acasă“ de dincolo. Iar această „hartă“ poate fi redescoperită în ceva ce, asemenea unei biblioteci, ar fi utilă supravieţuirii dincolo/ prin ceea ce poate să ne dezvăluie/ în străvechiul său/ neatins limbaj/ ce aduce albinele la rozmarin.

William Stanley Merwin s-a născut în New York City, la 30 septembrie 1927, şi a făcut studii umanistice la Princeton University. A călătorit în Franţa, Portugalia şi Anglia. Este autorul a peste 20 de volume de versuri. A Mask for Janus („O mască pentru Ianus“), prima sa carte, din 1952, a fost selectată de W.H. Auden pentru Yale Series of Younger Poets (Colecţia Universităţii Yale a poeţilor tineri). Volumul său Migration – Selected Poems 1951-2001 a dobândit Premiul Naţional al Cărţii (The National Book Award) pentru poezie. Merwin a primit de două ori Premiul Pulitzer pentru poezie: în 1971 pentru The Carrier of Ladders, şi în 2009 pentru The Shadow of Sirius. A publicat peste 20 de volume de traduceri, numeroase piese de teatru şi şase cărţi de proză. Locuieşte în Hawaii.

În ce ne priveşte, menţionăm cu bucurie bunul gust şi priceperea într-ale poeziei – ca dovezi ale maturităţii literaturii noastre naţionale – de care traducătorii lui W. S. Merwin în româneşte, Constantin Abăluţă şi Ştefan Stoenescu, s-au învrednicit încă din anul 1977, reunind în culegerea Poemele deceniului şapte (Bucureşti: Editura Univers, colecţia Poesis, 1977), versuri selectate din patru cărţi ale proaspătului laureat de acum. Un studiu asupra operei de până atunci a poetului şi traducătorului american, intitulat W. S. Merwin şi condiţia sinergetică a poeziei – alcătuieşte prefaţa cărţii, semnată de Ştefan Stoenescu, din care cităm un fragment revelatoriu şi surprinzător totodată:

„W. S. Merwin a întreprins o explorare în sens antropologic în căutarea unui răspuns chinuitoarelor întrebări: Ce a întreprins omul spre a supravieţui în momentele de cumpănă de-a lungul multimilenarei sale existenţe? Care i-au fost reacţiile în faţa tenebrelor destinului său? Cum s-a oţelit în faţa morţii? Cum a acceptat ideea ei, idee ce străjuieşte pragul conştiinţei de sine?

A adresat aceste întrebări folclorului universal, traducând în engleză mostre de poezie primitivă de pretutindeni: din Egipt şi Dahomey până în Irlanda şi ţinuturile eschimoşilor; din Peru şi bazinul Amazonului până în Vietnam şi China. În 1960 s-a aplecat şi asupra unui tulburător fragment de autentică simţire românească, înveşmântat în strai francez de Ilarie Voronca şi Jacques Lassaigne [este vorba despre traducerea în franceză a culegerii din folclorul arhaic oltenesc Ale mortului. Din Gorj, alcătuită de muzicologul Constantin Brăiloiu, trăitor în Franţa: Les chants du mort, 1947].

Dar iată poemul în versiunea datorată lui Merwin, modalitate prin care şi-a lărgit şi mai mult audienţa în lume: Song for the dead, Roumanian Anonymous folk poem: The evening becomes evening/ No one will shelter you./ And at the time/ The otter will come toward you/ To make you afraid./ But do not be afraid./ Receive her as your sister./ The otter knows/ The order of the rivers,/ The lay of the fords,/ Will get you across,/ Will save you from drowning,/ Will carry you/ To the cold sources/ To refresh you/ After the shudder of death.// Also before you/ The wolf will apear/ To make you afraid./ But do not be afraid./ Receive him as your brother./ The wolf knows/ The order of the forests,/ The grain of the paths,/ He will lead you/ On the level road/ To a king’s son,/ To paradise/ Where life is good,/ The hill for playing:/ There is your place;/ The field of peonies:/There is your heart.

Seara va-nsera,/ Gazdă n-ai avea/ Şi-ţi va mai ieşi/ Vidra înainte,/ Ca să te spăimânte./ De soră s-o prinzi,/ Că vidra mai ştie/ Seama apelor/ Şi-a vadurilor/ Şi ea mi te-a trece,/ Ca să nu te-nece,/ Şi mi te-a purta/ La izvoare reci,/ Să te răcoreşti/ Pe mâini până-n coate/ De fiori de moarte./ Şi-ţi va mai ieşi/ Lupul înainte,/ Ca să te spăimânte./ Să nu te spăimânţi,/ Frate bun să-l prinzi,/ Că lupul mai ştie/ Seama codrilor/ Şi-a potecilor./ Şi el te va scoate/ La drumul de plai,/ La-un fecior de crai,/ Să te ducă-n rai,/ C-acolo-i de trai;/ În dealul cu jocul,/ C-acolo ţi-e locul;/ ’n câmpul cu bujorul,/ C-acolo ţi-e dorul [Şt. Stoenescu citează versiunea în româneşte, din revista Muzică şi Poezie, noiembrie 1936, unde nestemata folcloristică românească a fost publicată pentru prima oară]”.

Reproducem, din acelaşi volum în limba română, poemul lui Merwin, cu titlul Inscripţie pe-o frunză: „Veni-va gerul de sub stele/ şoimii se vor subţia ca şi vocile lor/ vulpea va spune c-a îmbătrânit/ buha se va scălda noaptea-n zăpadă/ urmele iepurilor vor fi umbre goale/ eu voi uita“.