Sub genericul „Conversaţii neîntrerupte”, Revista Orizont ne propune în numărul 8 din acest an un amplu dialog purtat cu Horia-Roman Patapievici, atât prin interviul „Conversaţii neîntrerupte pe malul rîului Ilisos”, realizat de Cristian Pătrăşconiu, cât şi prin evidenţierea, într-un mini-eseu de acelaşi interlocutor, a 33 de motive pentru care „merită să citiţi, să citim, să recitim Partea nevăzută decide totul (Humanitas, 2015). Una dintre marile cărţi, una dintre solemnele şi gravele mari cărţi apărute la noi în ultimii ani”. La acest dialog de idei – care ne aduce aminte de cele din Idei în dialog – participă şi Mircea Mihăieş cu o elegantă şi percutantă analiză a studiului introductiv realizat de Roman-Horia Patapievici la primul volum din Operele lui Ezra Pound, apărut în 2015 la Editura Humanitas, în traducerile lui Mircea Ivănescu şi cele ale lui Radu Vancu, studiu numit într-un mod inspirat intrigant Introducere în modernismul lui Pound: modernismul ca renaştere. Mircea Mihăieş subliniază compatibilitatea dintre autor şi obiectul studiului, evidenţiind importanţa „empatiei” într-un astfel de demers exegetic: „Fiecare idee, fiecare paragraf e pentru H.-R. P. – aşa cum anticipam – o chestiune personală, o fărâmă din fiinţa sa transpusă în contururi de litere şi ecouri de sunete”. Remarcăm şi punerea în discuţie a cărţii Facebook. Fabrica de narcisism semnată de Teodor Baconschi, Humanitas 2015, intervievat tot de Cristian Pătrăşconiu şi recenzat de Alexandru Oraviţan. La interesanta anchetă, Ce faceţi de obicei după-amiaza, între 5 şi 7?, realizată de Lucian Alexiu, răspund Veronica Balaj, Manolita Dragomir-Filimonescu, Dan Negrescu, Mircea Pora şi alţii. Am citit cu interes, de asemenea, şi Din misterele revoluţiei, de Radu Pavel Gheo, dar şi alte materiale din acest număr consistent al revistei timişorene.

În numărul 5-6 al Revistei Viaţa Românească avem parte de un angrenant şi echilibrat mixaj de critică şi istorie literară, hermeneutică, poezie, proză şi teatru. Ritmul ideatic este alert de la început, impus de editorialul lui Nicolae Prelipceanu. Poetul Marian Drăghici, laureatul de anul trecut al Festivalului Naţional „Tudor Arghezi” de la Târgu-Jiu şi Târgu Cărbuneşti – Opera Omnia, îi face Laudatio poetului Mircea Bârsilă, laureatul de anul acesta. Andrei Oişteanu realizează o incursiune antropologică numită „Naşul de cununie şi arhaice cutume sexuale în cultura tradiţională”, fiind punctate funcţiile ritualice ale naşului, aşa cum reies ele din folclorul românesc, prima dintre funcţii fiind aceea de „iniţiator (sexual) al mirelui”. Ritualul are ca episoade şi „recunoaşterea miresei”, respectiv „penetrarea locuinţei miresei”. Nu sunt ocolite nici raporturile incestuoase dintre naşi şi fini, atestate istoric, aluziile fiind prezente şi în folclorul contemporan. În ultima parte îi sunt recunoscute şi „drepturile” naşei de cununie. Mihai Zamfir invită şi îndrumă la „revizitarea” lui G. Călinescu. Cornel Ungureanu continuă exploatarea geoliterară prin eseul „Migraţii, deteritorializări: Lenau, Banatul şi Imperiul”. Scriitori români din exil sunt „repatriaţi” prin istoria literară practicată de Florin Manolescu. E multă poezie bună în acest număr al revistei: Dorin Tudoran, Varujan Vosganian („Ce frumoase sunt colinele verzi şi câmpurile/ pline de roiniţă şi salvie!/ Mai există văzduh prin care n-a trecut nicio pasăre./ Mai există pământ unde nu s-a îngropat nimeni./ Ar mai fi loc, Doamne, ar mai fi ceva loc...”), Gabriela Gheorghişor („Cilibiu, cilibiu e doar poemul de dincolo”), Nicolae Corlat, Liviu Ofileanu, plăcuta surpriză Gabriela Nicolae Mihăilă („corzile noastre vocale se mai întâlnesc doar în poezie// nu se mai aud ţipete// în vârful inimii am orbul găinii iar Dumnezeu/ încă mă mai numără ca pe o jumătate de om) – Locul I şi Premiul revistei Viaţa Românească la Festivalul Internaţional „Tudor Arghezi” – etc. Există şi proză pentru toate gusturile, semnată de Constantin Ciucă, Mariana Irimia, Mircea Pricăjean, Viorel Dianu. Iulia Enkelana semnează piesa de teatru A fost ca o piesă. (G. N.)