Pe coperta numărului 9 al revistei Orizont citim: Luminează oraşul prin tine, inspiratul slogan lansat pentru competiţia Capitală Europeană a Culturii 2021, pe care oraşul de pe Bega a şi câştigat-o anul acesta. Îi felicităm pe protagonişti şi le urăm baftă şi spor! În interiorul revistei dăm peste interesantul interviu cu scriitoarea Katja Petrowskaja, realizat de Cristian Pătrăşconiu, din care reţinem următoarea idee a autoarei romanului Poate Estera: „Identitatea nu este doar ceva care se moşteneşte. Aşa încât eu mă uit în acelaşi timp, în ceea ce scriu, după topografie, după limbă şi după trecut; dar încă şi mai mult decât să încerc să privesc spre ceea ce alcătuieşte identitatea mea, încerc să găsesc limba şi tonul pentru a transmite lucrurile care sunt importante pentru mine. Astfel, în ceea ce am scris, am fost în căutarea unui interlocutor, am ieşit în întâmpinarea celor care ar putea să asculte povestea mea. Poate că acest moment în care eşti înţeles, acest moment când cineva te ascultă cu adevărat reprezintă acel acasă”. Este o concepţie pe care se pot construi nu numai cărţi, ci şi politici culturale, concepţie la care se ajunge prin cultivarea dialogului cultural, trăsătură ce a devenit marcă a revistei pe care o prezentăm. La dezvoltarea acestei identităţi a lunarului cultural, căci despre identitate este vorba, contribuie din plin şi Robert Şerban, numărul acesta intervievându-l pe Cristian Fulaş, sub titlul: „Circul a luat locul înţelegerii literaturii”. Din păcate nu-l putem contrazice, dar nici nu ne putem lăsa pradă pesimismului. Zgomot a fost şi va fi tot timpul, dar la suprafaţă vor rămâne ideile, nu sloganurile şi lozincile. Revista provoacă şi un grup de scriitori contemporani prin întrebarea, deloc nevinovată, „Cât de dur/ impudic/ indecent/ obscen îi e îngăduit unui text literar să fie?”. Oricât, atât timp cât textul este valoros şi „obscenitatea” (căci duritatea, impudicul şi indecenţa nu sunt chiar defecte) nu devine un scop în sine. Răspund Dan C. Mihăilescu, Radu Paraschivescu, Dana Pârvan-Jenaru, Vlad Zografi, T.O. Bobe, Daniel Vighi, Mara Puşa Hulber şi Bogdan Budeş. În revistă mai semnează şi: Alexandru Budac, Alexandru Oraviţan, Alexandru Bodog, Snejana Ung, Marian Odangiu, Graţiela Benga, Ana Puşcaşu, Vladimir Tismăneanu, Radu Pavel Gheo, Alexandru Ruja, Şerban Anghelescu, Cristina Chevereşan, Ioan T. Morar etc.

Consistent este şi numărul 9 al revistei clujene Apostrof, găzduind în paginile sale editorialul barometric al Martei Petreu, cronica de carte a Irinei Petraş, un laudatio al lui Neagu Djuvara‚ aparţinându-i lui Ovidiu Pecican, un fragment din romanul Ventriloc semnat de Corin Braga, eseul Figuranţii: Coriolan (6) al lui Gelu Ionescu. Mai spre mijloc, citim Gramotele lui Gellu Dorian, iar dincolo de mijloc, poeme de D. Sam Abrams, în traducerea Irinei Petraş, poeme în care se spune: „Alţii care au trecut pe aici înaintea noastră/ trebuie că le-au luat pe toate cele lesne de ajuns/ pentru care abia de te apleci spre-a le culege,/ cât să auzi un copil or să mângâi un câine” (Boabe). Scriitorul american, trăitor în Barcelona, este şi intervievat de Xavier Montoliu Pauli. Un critic, Andreea Răsuceanu, un poem, de Ruxandra Cesereanu, astfel: „Secvenţa care începe cu versul «Bucăţi de oameni circulau la periferii» e un mic poem oniric, funambulesc, care cultivă acelaşi tip de imagini echivoce, stranii, obţinute prin asocieri neaşteptate – şi care sunt de altfel marca întregii cărţi: «Bucăţi de oameni circulau la periferii,/ corpurile se rarefiaseră printre bulinele de confetti/ pieile miroseau a haine de vată./ Dincolo de obiecte, creierul era insolubil/ o mogâldeaţă pe un doc părăsit»”. Bună rubrică, de urmărit număr de număr. Ion Pop scrie despre „Matei Călinescu, Poetul”. Tot printre lecturile cu prioritate este şi eseul Religia naturală, semnat de Jacqueline Lagrée, tradus din franceză de Ed Pastenague. Cu „Ochiul liber”, dar critic, sunt întâmpinate cărţile, în numărul acesta, de Constantin Cubleşan, Ana Blandiana, Emanuel Modoc şi Cristian Vasile.