POEŢI SCOŢIENI DE EXPRESIE GALEZĂ
MEG BATEMAN
Vivienne Margaret Meg Bateman (n. 1959) este poet, eseist, traducător şi universitar. Născută la Edinburgh, a studiat la Universitatea Aberdeen limbile celtice, pe care le-a predat apoi la universităţile Edinburgh şi Aberdeen. În prezent, predă la Sabhal Mor Ostaig, unicul colegiu galez din Scoţia şi, implicit, din Marea Britanie, şi la Universitatea St Andrews. Poemele sale, îndeosebi cele din volumul intitulat Diafan şi alte poeme, tratează, în chip emoţionant, despre fragilitatea iubirii şi a relaţiilor umane.
Înmormântare iarna
Suferinţa deschide-o rană-n chipul tău,
pe măsură ce mormântul sfârtecă ţărâna,
iar iubirea mea pentru tine izbucneşte
roşie precum carnea crudă
ori coroanele de flori depuse pe gheaţă.
MAOILIOS (MYLES) CAIMBEUL (CAMPBELL)
Myles Campbell s-a născut în Isle of Skye în 1944, dar a trăit şi în alte insule din arhipelagul Hebridelor. Reîntors în 1992 la Skye, a demarat diverse proiecte culturale, centrate pe valorizarea operei lui Sorley MacLean, unul dintre spiritele tutelare ale acestui spaţiu, ca şi pe stimularea literară a tinerelor generaţii. Dintre volumele sale de poeme, antologate în limbile galeză şi engleză, sunt de reţinut În faţa eternităţii şi Potopul.
Cutia poştală
După mulţi ani a revenit
în vechiul sat.
S-a oprit la capătul
drumului.
Cutia poştală era tot acolo
ruginită, da,
până şi pe coroana regală,
iar pe ea stătea scris:
Corespondenţa se va ridica din nou luni.
Deschise uşiţa, dar nu era nimic
înăuntru, decât noroi şi mâl.
Se-ntoarse brusc.
Mai bine să-şi păstreze intact
visul decât să fie rănit
de-o înjghebare ce se pierde
pe-o-ntindere pustie.
RODY GORMAN
Specialist în limbile galeză irlandeză şi scoţiană, Rody Gorman (n. 1960, la Dublin) trăieşte pe insula Isle of Skye din Scoţia, unde predă la colegiul galez Sabhal Mor Ostaig. Scrie şi traduce, atât în şi din engleză, cât şi în şi din galeză. Este autorul a douăsprezece culegeri de poeme.
Vis
Îmi apari într-un vis,
în chip de navă
pornită spre portul meu,
spre casă,
noaptea, sub o cunună
densă de aburi,
dar ce găsesc dimineaţa?
Vai, ca de obicei, numai
încărcături zvârlite peste bord,
pe timp de naufragiu,
şi resturi purtate la ţărm de valuri.
DŇMHNALL (DONALD) MACAMLAIGH (MACAULAY)
Distins cărturar, Donald MacAulay a desfăşurat o carieră universitară strălucită. Cartea sa Limbi celtice, apărută la Universitatea Oxford, este una de referinţă în domeniu. A editat o vreme, preluând-o de la Derick Thomson, revista de expresie galeză Gairm, care i-a lansat pe mulţi dintre scriitorii ce scriu în limbile celtice şi, pe lângă volumele sale personale de poezie, a alcătuit antologii importante din poezia galeză modernă şi contemporană.
Dreptatea mea
Ei îmi pretind
să mă căiesc, în lacrimi,
pentru păcate ce nu mă privesc,
ca să îmi dea în schimb
o libertate mie străină,
de neînţeles;
ar vrea să-nvăţ, prin violenţă,
când apele filosofiei lor,
ca armele, izbesc
abia atunci, încrezători, şi-ar pune
la uscat rufele-n ceruri.
KEVIN (CAOIMHIN) MACNEIL (MACNČIL)
Kevin MacNeil s-a născut şi a crescut în Isle of Lewis. De la vârsta de 26 de ani s-a dedicat exclusiv scrisului. Prima sa carte, Iubire şi Zen în Hebridele Exterioare, este unicul volum semnat de un poet britanic, răsplătit (în 2000) cu prestigiosul premiu internaţional Tivoli Europa Giovani, ce se acordă celei mai bune culegeri de poeme a unui autor european cu vârsta sub 35 de ani. De atunci, MacNeil a dobândit numeroase alte premii, iar scrierile sale, compuse atât în galeză, cât şi în engleză, au fost traduse în 10 limbi.
Florile
Le-am spus florilor: sunteţi strălucitoare.
Ele m-au rugat: respiră mai departe.
Ploii i-am spus: eşti lacrimile mele.
Ploaia răspunse: aşa cum spui,
sunt lacrimile tale.
Iar florile se făcură mult mai strălucitoare,
mult mai vii,
mult mai umane.
printre lacrimi,
nu conteneam să implor florile:
Păstraţi-vă, păstraţi-vă suflul.
AONGHAS MACNEACAIL
Născut în 1942 pe Isle of Skye, scrie poezie atât în limba engleză, cât şi în galeza scoţiană. A susţinut recitaluri de poezie în toată lumea, de la Cercul Polar la Marea Moartă, de la Hokkaido la Seattle etc. A câştigat premiul Stakis, decernat celui mai bun poet scoţian al anului, în 1997. Cel mai recent volum al său de poeme, Imn către un demon tânăr, a apărut în 2007.
Căutător de semne
Culegeai un fruct din vârful pomului
şi, chiar de era un rod străin,
scăpat din cioc de-o pasăre
venită-n zbor din altă ţară,
acceptai: acesta era fructul,
acesta era copacul.
RUARAIDH MAC THŇMAIS (DERICK THOMSON)
Derick Thomson s-a născut în 1921 în Isle of Lewis. A studiat limbile celtice la Universităţile Aberdeen şi Cambridge, apoi a desfăşurat o carieră academică de prestigiu, până la poziţia de profesor universitar de limbi celtice, la Universităţile Glasgow şi Aberdeen. Este autorul a numeroase volume de poezie, critică şi istorie literară.
Iubire-a tinereţii
Cât de departe-am rătăcit de tine,
iubită-a tinereţii mele, cu ochii tăi întunecaţi
şi părul castaniu, ca şi de-atâtea dâmburi
ori vâlcele necunoscute mie, pe unde n-am umblat?
Můirneag la început de iunie,
Mčalaiseal cu Swordale Moor
şi Loch nan Ruigheannan
luându-mă-n braţe.
Norse Stone fărâmată până să plec,
o lume-n ţăndări la picioarele mele.
CRĚSDEAN (CRISTOPHER) WHYTE
Cristopher Whyte este poet, romancier, traducător şi critic literar. Născut în 1952 la Glasgow, a trăit în Italia, înainte de a absolvi Universitatea Cambridge în 1973. Reîntors în Scoţia, a predat la Universitatea Glasgow până în 2005, a publicat mai multe volume de eseuri şi a intervenit în dezbateri aprinse pe scena critică din Marea Britanie. A tradus în limba galeză numeroşi poeţi europeni. I s-au decernat premii, atât pentru volumele sale de poezie, cât şi pentru antologarea liricii de dragoste a lui Sorley MacLean. Recent a fost apreciat drept cel mai interesant dintre poeţii de limbă galeză scoţiană. Scrie, deopotrivă, în engleză, îndeosebi proză. Actualmente trăieşte la Budapesta, dedicat în exclusivitate scrisului.
Crucifix înflorit
A înfrunzit copacul, din cuie
răsar muguri, trunchiul se clatină
de seve, coroana de spini
e praf şi pulbere, netemătoare
păsări mărunţesc cu ciocul
sângele-nchegat copacul
se face arbore la loc!
Vino, coboară, dă-mi mâna!
Iute, iute! Nimic să nu spui!
Liber şi mulţumit, trăieşte bucuros,
la drum purcede ca oricare dintre muritori,
pierdut între formele fără număr ale vieţii!
Prezentări şi traduceri de
Simona-Grazia Dima
|