După o perioadă în care a fost atras de mirajul gazetăriei, scriitorul târgoviştean Vali Niţu ne-a surprins plăcut, editând una după alta o serie de cărţi de poezie şi proză, încercând parcă să recupereze teritoriul metaforei. Cărţile sale, lansate la Târgovişte, Bucureşti, Zalău etc., au avut nu numai avizul favorabil al unor nume prestigioase din lumea literară (Ioan Moldovan, Ioan Radu Văcărescu, George Coandă, Grigore Timoceanu, Dan Şalapa, Ştefan Doru Dăncuş), ci şi al publicului, care a descoperit un autor nesofisticat, dar suficient de categoric mai ales în expresia poetică.

La poetul Vali Niţu, clişeele stradale devin momente ce pot fi eternizate în pagina scrisă, refăcând astfel un traseu invers spre „Generaţia 80”; la fel de bine realizate sunt poemele cuprinse în volumul cana stropului de vin (Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2013), în care titlurile ca: „abcd”, „bac+ş”, „creionul chimic”, „e atât de sâmbătă”, „efgh” şi altele trezesc interesul cititorului avizat.

Nici volumele anterioare nu au lipsuri stilistice sau stângăcii în exprimare, ceea ce ne face să credem că autorul a lucrat conştiincios la asamblarea lor, propunându-le spre tipărire numai după o minuţioasă verificare. Pentru a exemplifica, redau în continuare un fragment din poemul numit „laie”: „s-au dus vremurile de altădată/ ţinutul de mână şi statul la poartă pe gânduri/ pe laviţă sau pe curând// s-a tot dus fata mare şi codul manierelor elegante/ în colecţia vară-toamnă/ şi-n basmele copilăriei/ s-au schimbat şi câinii (...)”.

Fără a exagera, Vali Niţu are o autoritate certă în materie de literatură, interacţionează cu scriitorii români din ţară şi de peste hotare şi are, la propriu şi la figurat, „Impact”. El vine să completeze literatura contemporană în sensul bun al cuvântului.

Îi doresc un parcurs scriitoricesc mereu ascendent.