Turnirul de Poezie de la Barcelona

În perioada 30 mai-6 iunie s-a desfăşurat la Barcelona a IV-a ediţie a Turnirului de Poezie, un proiect U.S.R. realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român, Institutului Cultural Român din Madrid, Consiliului Judeţean Alba şi a Primăriei Sectorului 2 Bucureşti (reprezentată de primarul Neculai Onţanu, Mariana Georgescu – director, Ruxandra Garofeanu – curator al Galeriei Dialog). Anul acesta, echipa Aradului, câştigătoare a ediţiei precedente, de la Gyula (Romulus Bucur, Vasile Dan, Ioan Matiuţ, Andrei Mocuţa, Gheorghe Mocuţa, Traian Ştef), a provocat la încrucişarea armelor poetice Filiala Timişoara a U.S.R. (Lucian Alexiu, Adrian Bodnaru, Slavomir Gvozdenovici, Monica Rohan, Robert Şerban şi poetul invitat de la Alba Iulia, Aurel Pantea). Juriul, format din: Nicolae Manolescu (preşedinte), Neculai Onţanu (membru de onoare), Gabriel Chifu, Dan Cristea, Mircea Mihăieş şi Nicolae Prelipceanu, a acordat premiul pe echipe tot Aradului, iar Cununa de Lauri de la Barcelona, ex aequo, lui Vasile Dan şi Aurel Pantea. Premiul de Popularitate (stabilit în urma votului publicului) i-a revenit lui Gheorghe Mocuţa.

Pe 2 iunie a avut loc, la Ateneul din Barcelona, sala Verdaguer, cu sprijinul Institutului Cultural Român din Madrid (reprezentat de directorul Ioana Anghel), un dialog între scriitorii români şi câţiva scriitori spanioli: Carmen Plaza, José M. Micó, Francesco Parcerisas, Ignacio Vidal Folch, Ramón Solsona. Manifestarea a fost moderată de Nicolae Manolescu şi Xavier Montoliu, iar traducerea a fost asigurată de Cătălina Iliescu, profesor la Universitatea din Alicante şi realizatoare a unei antologii bilingve de poezie română contemporană, Miniaturas de tiempos venideros, aparuta anul trecut la editura spaniola Vaso roto. S-au citit poeme si fragmente de proza, s-a discutat despre „mândria de a scrie în limba naţională“ şi „dependenţa de traduceri“, cu intervenţii ale lui Varujan Vosganian, autor tradus în limba spaniolă (care a subliniat că „traducerea este un examen al calităţii unei literaturi“), Mircea Mihăieş, Dan Cristea, Aurel Pantea. Am aflat, cu această ocazie, că există doar două volume româneşti traduse în limba catalană: Maitreyi şi o antologie de Marin Sorescu. José M. Micó a amintit încă două nume, descoperite în bibliografia studiilor universitare, Al. Ciorănescu şi Eugen Coşeriu. Întâlnirea de la Barcelona reprezintă însă un început promiţător pentru dezvoltarea unui dialog intercultural, pentru mai multe traduceri şi pentru o mai bună cunoaştere reciprocă.

În ziua de 29 mai a.c. a avut loc o nouă şedinţă a Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România, în cadrul căreia s-au discutat problemele curente ale Uniunii, precum şi proiectele pentru semestrul doi al acestui an.

S-a luat o decizie cu privire la depunerea la Arhivele Statului spre păstrarea permanentă a documentelor cu o vechime mai mare de 30 de ani.

S-a decis organizarea Festivalului Naţional de Literatură la Cluj-Napoca, în zilele de 5, 6 şi 7 octombrie.

Comitetul Director a decis să desemneze un comitet/secretariat pe lângă moderatorul Galei de Poezie, care să monitorizeze apariţiile notabile de poezie ale anului. Precum s-a mai anunţat, şi anul acesta Gala Poeziei Române va avea loc la Alba Iulia, pe data de 22 noiembrie. O zi mai devreme, tot la Alba Iulia, va avea loc şedinţa Consiliului U.S.R.

Un punct important pe ordinea de zi a şedinţei a fost discutarea regulii pentru decontarea finanţării revistelor U.S.R. de către Ministerul Culturii.