Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Poezie

        de Cornelius Drăgan

Amintiri din templul Mălinei

(1)

regurgitez

amintiri din templul Mălinei

în sala de aşteptare

chipul ei tantric

lumina podeaua

(2)

de-or înfrunzi caişii să

mă înfrupt

din sângele lor

Mălina –

când glăsuiesc devin

un ţipăt

(3)

eu te aştept înaintând

din noapte

deschide ochiul

Mălina priveşte –

un om/ un trup chinuit

de şoapte

(4)

în luciul porţelanului Mălina

se oglindeşte

feldspatul caolinul tresar 

la frumuseţe

(5)

din apele grele

mă trag să

o văd

Mălina valsează în

noaptea cea mare

(6)

ea-mi întoarce o

clipă privirea

eu simplu încerc să

descos adevărul

(7)

cu vârful limbii despică

luna-n două

Mălina tronează în

patu-i de mătase

(8)

Mălina prinde voce

sunetul ei vibrează

în mine

sânge viu

(9)

cu arătătorul gol

desenez harta iubirii 

pe umăru-ţi

atât de proaspăt

aproape masticabil

(10)

Mălina iubeşte şi tace

în părul ei găsesc

adevărul

(11)

te încolăceşti ca un

şarpe blând pe umeri

povara pielii albe eu o 

simt arzând

(12)

Mălina deschide fereastra

braţele-i albe cuprind dimineaţa

(13)

de ziua ta Mălina am

încropit o stea

pe buzele-ţi candide cu stropi

de catifea

(14)

cei ce se privesc pe sine

îşi recunosc fricile

&

când dormi trupul tău se

obişnuieşte cu moartea

Mălina filosofează

(15)

am capul sub orizont

Mălina deschide uşa –

în plină iarnă pisica fuge

afară

(16 )

în ochiul ciudat al lumii

devenim doi fugari

tu înger eu demon

ce suflete tari

( 17 )

privesc cum cade cometa în

linii de mătasă

mă-ntreb unde-i Malina

de ce nu-i încă acasă

(18)

trezeşte-mă când sângele meu

nu mai locuieşte în tine

(19)

Mălina adoarme

odată cu ea

lumina 

dispare

© 2007 Revista Ramuri