Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








In memoriam Gabriela Melinescu (1942-2024)

        

Gabriela Melinescu s-a născut pe 16 august 1942, la Bucureşti. După absolvirea Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti, a fost redactor la revistele Femeia şi Luceafărul. A făcut parte din primul val al generaţiei şaizeciste sau neomoderniste. Între 1965 şi 1975 a publicat mai multe volume de poezie: Ceremonie de iarnă (EPL, 1965), Fiinţele abstracte (Ed. Tineretului, 1967), Interiorul legii (EPL, 1968), Boala de origine divină (Albatros, 1970), Jurământul de sărăcie, castitate şi supunere (Eminescu, 1972, Premiul Uniunii Scriitorilor), Îngânarea lumii (Albatros, 1972) şi Împotriva celui drag (Eminescu, 1975). I-au mai apărut un volum de proză, Bobinocarii (EPL, 1969), o carte pentru copii, Catargul cu două corăbii (Ed. Tineretului, 1969), şi una de reportaje, Viaţa cere viaţă (împreună cu Sânziana Pop, Ed. Eminescu, 1975).

A publicat numeroase volume de poezie şi proză în limba suedeză şi a reprezentat, pe parcursul mai multor decenii, literatura română, la cel mai înalt nivel, în spaţiul scandinav. Poeta a înlesnit traducerea unor importanţi scriitori români şi publicarea acestora în suedeză. De asemenea, Gabriela Melinescu a realizat traduceri din autori clasici suedezi, precum Emanuel Swedenborg, Sfânta Birgitta de Vadstena, August Strindberg, dar şi din scriitori contemporani: Katarina Frostenson, Goran Sonnevi, Birgitta Trotzig, Agneta Pleijel, Eva Strom, Stig Dagerman, Gunnar Ekelof şi Kjell Espmark.

În Suedia, unde s-a stabilit din anul 1975, a publicat cinci volume de poezie şi nouă volume de proză, printre care Zeul fecundităţii (Coeckelberghs Forlag, 1977), Lumină spre lumină (Albert Bonniers Forlag, 1993), Copiii răbdării (Coeckelberghs Forlag, 1979, Oslo), Lupii urcă în cer (Coeckelberghs Forlag, 1981), Regina străzii (Coeckelberghs Forlag, 1988, apărut şi în franceză la Manya, Paris), Omul pasăre (Eva Bonniers Forlag, 1991, Premiul „De Nio”, acordat de Academia Suedeză pentru proză), Schimbare de pene (Albert Bonniers Forlag, 1998), Acasă printre străini (Albert Bonniers Forlag, 2003, Premiul „De Nio”, acordat de Academia Suedeză pentru proză).

După 1989, publică din nou în România volumele de poezie Jurământul de sărăcie, castitate şi supunere (antologie, Litera, 1993), Poezii (antologie, Vitruviu, 1997), Fiinţele abstracte şi alte poeme (antologie, România Press, 2001), Cuvinte nou născute (Ed. Fundaţiei Culturale Române, 2002) şi Puterea morţilor asupra celor vii (Polirom, 2005), romanele Lupii urcă în cer (Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1993), Regina străzii (Univers, 1997), Jurnal suedez I (1976-1983) (ediţia a II-a, Polirom, 2003), Jurnal suedez II (1984-1989) (Polirom, 2002), Jurnal suedez III (1990-1996) (Polirom, 2004) – primele trei jurnale au fost coordonate de editoarea Denisa Comănescu, Jurnal suedez IV (1997-2002) (Polirom, 2008), Jurnal suedez V (2003-2008) (Polirom, 2010), romanul Acasă printre străini (Polirom, 2004), precum şi volumul de nuvele Ghetele fericirii (Polirom, 2006). La Editura Academiei Române a apărut în 2016 volumul O sută şi una de poezii de Gabriela Melinescu, o antologie realizată de poeta Ileana Mălăncioiu.

A fost recompensată cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România în 1972. În 1991 şi 2003 i s-a conferit Premiul „De Nio” pentru romanele Omul pasăre şi Acasă printre străini. În anul 2001, Academia Română i-a decernat Premiul „Nichita Stănescu” pentru poezie. A fost distinsă cu Premiul „Albert Bonniers” în 2002 şi cu premiul Institutului Cultural Român pentru întreaga carieră în anul 2004. În 2005 i s-a acordat de către Academia Suedeză Premiul pentru promovarea valorilor literaturii suedeze în străinătate. Pe anul 2005 a fost distinsă cu Premiul Naţional „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia. 

Prin dispariţia Gabrielei Melinescu, literatura română suferă o grea pierdere.

© 2007 Revista Ramuri