Fără a beneficia de avantajele unui centru universitar de profil, Filiala Uniunii Artiştilor Plastici din Craiova are totuşi o tradiţie de aproape un secol, ea fiind moştenitoarea grupării Cercul artistic oltean, înfiinţată la începutul secolului trecut.

Ca orice comunitate de creatori, şi filiala craioveană a avut de-a lungul anilor momentele ei de efervescenţă cum au fost Interjudeţenele din anii ”70, Expoziţia Filialei de la Sala Dalles în Bucureşti din 1985, Saloanele artiştilor olteni din anii ’90 de la Muzeul de Artă, precum şi lungi perioade de tăcere. Este, cred, ritmul firesc al oricărei comunităţi aşezate într-o tradiţie respectabilă de atâta vreme. Cei care pot şi trebuie să coloreze, să dinamizeze viaţa breslei, a oricărei societăţi în general, sunt tinerii. Numărul şi mai ales calitatea lor imprimă ritmul propriei noastre existenţe. În acest sens, Craiova a fost ani buni văduvită, deoarece generaţii întregi au decis că este mai tentant să se stabilească în centre dinamice unde aveau şansa să îşi găsească mai uşor locul. Există totuşi speranţa că tinerii absolvenţi şi masteranzi de acum să opteze, măcar pentru moment, să se întoarcă în oraş. De noi depinde dacă vom reuşi să îi păstrăm sau… vom face totul pentru liniştea noastră ca ei să plece. Pentru moment însă, mai mult de un sfert din expozanţi sunt tineri.

Faptul că 2012 debutează cu un Salon al artiştilor craioveni consider că este o opţiune fericită în sensul în care, acum, la început de an, avem imaginea a ceea ce am realizat noi, ca breaslă, anul trecut, pentru că rostul unei astfel de expoziţii este tocmai acesta. Consider manifestarea ca pe o reuşită şi datorită faptului că diversitatea stilistică, calitatea lucrărilor expuse sunt o confirmare că 2011 nu a fost un an de criză pentru creatorii olteni, eventual doar pentru buzunarele lor, dar nu ăsta este subiectul materialului. Aşa cum am afirmat mai sus, expoziţia deschisă la Galeria „Arta” reflectă aspectele recente ale unui susţinut efort făcut de fiecare artist în atelier descifrând, în mod evident, calităţile comunităţii, felul în care ea se raportează la lume şi nu în ultimul rând la sine. Majoritatea lucrărilor prezentate atestă o contribuţie importantă ce reflectă atât varietatea căutărilor, cât şi cunoaşterea meşteşugului artistic, atât de diluată în ultimii ani din cauza „democratizării” excesive a învăţământului de specialitate.

Trebuie să remarc, de asemenea, panotarea lucrărilor care, din punctul meu de vedere, adesea suferă din cauza unei aglomerări nefaste a suprafeţei de expunere din dorinţa, poate firească, a artiştilor, de a arăta cât mai mult, dacă nu tot ce au produs. De această dată ea a fost bine structurată, printr-o inteligentă, bine simţită asociere a pieselor în familii de opţiuni tematice sau stilistice, astfel încât vecinătăţile au fost în general valide din punctul de vedere al coerenţei de expresie plastică.

Amploarea pe care a cunoscut-o această ediţie a Salonului este îmbucurătoare şi sper să devină o tradiţie. Numărul mare de participanţi de toate vârstele constituie un semn de normalitate, de viaţă artistică sănătoasă în cadrul Filialei Craiova.

M-am lăsat în voia acestei porniri aproape sentimentale şi mai deloc exegetice cu gândul că aşa slujesc cel mai bine scopul unui astfel de demers, acela de a sublinia importanţa muncii în laboratoarele de creaţie ale majorităţii artiştilor craioveni.

Un discurs critic asupra fiecărei lucrări şi implicit a autorilor ar necesita un spaţiu cu mult mai amplu, a cărui utilitate nu o văd atât de evidentă fiindcă autorii, prin forţa împrejurărilor, nu pot fi judecaţi decât parţial, prin lucrarea expusă ori, în asemenea manifestări mi se pare mai importantă mobilizarea comunităţii şi imaginea ei de ansamblu. De aceea, cred că o simplă enumerare a numelor participanţilor la Salonul Anual al Artiştilor Plastici Craioveni este un omagiu şi un semn de respect pentru munca lor demnă de întreaga noastră consideraţie. Aceştia sunt: Alexandru Pascu, Emil Bănuţi, Ovidiu Bărbulescu, Lia Bîra, Silviu Bârsanu, Valentin Boboc, Gabriel Bratu, Ştefan Brădiceanu, Mircea Cârtog, Gheorghe Ciuchete, Luca Ciuchete, Ana Curcă, Alexandru Dina, Cristian Dincă, Florin Robert Florica, Ioana Flueraşu, Stelian Ghigă, Gabriel Giodea, Eustaţiu Gregorian, Lucian Irimescu, Ion Marinescu, Rozalia Martin, Adrian Mitran, Dan Nica, Constantin Niculescu, Nuţu Emilian, Emil Paşcalău, Victor Pârlac, Viorel Penişoară, Cristian Popa, Paul Popa, Emilian Popescu, Ion Preda, Florin Stelian Preda, Dan Purcărea, Alfred Rece, Dardu Rezeanu, Lucian Florin Rogneanu, Iulian Segărceanu, Aurora Speranţa Cernitu, Alin Totescu, Mihail Trifan, Paul Tudor, Matei Ulmeanu, Mihai Velişcu, George Voica, Marcel Voinea, Cristian Volcinschi.