Versuri
de Gabriel Chifu
Nu sânge, ci
vedere şi cuvinte
Pentru mine
lumea
nu mai e de
trăit, e doar
de povestit.
M-am împrăştiat
pe te miri unde
şi acum încerc
să mă adun la loc.
În valiza mea
ieftină
strâng puţinul
pe care
îl mai am
şi pornesc înapoi,
spre mine
însumi.
Să mă retrag de
peste tot,
în cămăruţa
interioară.
Voi aprinde
acolo opaiţul,
am să pun
zăvoarele,
voi închide
lacătul, iar cheia
o voi arunca
şi am să privesc
atent, într-un punct fix,
căutând
să-nţeleg.
Pentru mine,
lumea a rămas
doar de povestit,
nu de trăit.
Cuvinte,
nu sânge. Vedere
limpede,
chiar pe
întuneric şi, apoi,
propoziţii
însufleţite. În loc de viaţă a cărnii,
verbul viu.
Propoziţii atotcuprinzătoare,
în care să
încapă şi cel nesfârşit, de sus.
|