Exerciþiul „lecturii studioase“, altfel spus, programaticã ºi cu metodã, exerciþiu practicat cu consecvenþã pe parcursul a câtorva bune decenii, te îndeamnã, în nu puþine cazuri, ca cele prezentate ºi susþinute în anumite texte, vizând aspecte din istoria destul de recentã, sã le coroborezi cu propriile-þi percepþii ºi reprezentãri. Un astfel de caz îl reprezintã ºi lectura volumului Charles de Gaulle la Craiova (Editura Aius, 2007), purtând semnãtura istoricului Dinicã Ciobotea, profesor la Facultatea de profil a Universitãþii craiovene, ºi a unei foste studente a d-sale, Ileana Marinaº, actualmente profesoarã în învãþãmântul liceal. Trebuie sã menþionãm, neapãrat, ºi supratitlul cãrþii, Din istoria relaþiilor româno-franceze. Într-o succintã „Prefaþã“ autorii þin sã precizeze: „La imboldul ºi cu ajutorul Excelenþei Sale Etiene Rougier, consulul onorific francez la Craiova, am adunat acele izvoare istorice care recompun starea de spirit din luna mai 1968 de la Craiova, ca un etalon cu multiple semnificaþii pentru istoria europeanã a celor 38 de ani de-atunci încoace ºi pentru începutul acestui secol XXI.“ (pag.6)

Vizita oficialã în þara noastrã – pe-atunci proclamatã, prin Constituþia în vigoare, Republica Socialistã România – a generalului Charles de Gaulle, preºedintele Franþei, în zilele de 14-18 mai 1968, a avut, într-adevãr, semnificaþii majore pentru societatea româneascã ºi lumea politicã europeanã din urmã cu aproape patruzeci de ani. Ele sunt relevate cu temei în substanþialul studiu liminar „Confruntãri politice într-o epocã postbelicã regenerativã“, din volumul la care facem referinþã. Din studiul liminar, reþinem o menþionare, puþin ori chiar deloc cunoscutã multora pânã acum: „De Gaulle acorda o deosebitã importanþã vizitei pe care trebuia sã o efectueze în România la invitaþia lui Nicolae Ceauºescu, programatã pentru luna iunie 1967, dar amânatã din cauza „Rãzboiului de ºase zile“ din Orient. Vizita ar fi putut fi încã o datã amânatã, din cauza miºcãrilor studenþeºti, care cuprinseserã Europa Occidentalã în 1968, ºi izbucniserã ºi în Franþa, în luna mai. Într-o asemenea situaþie tensionatã ºi într-o bunã mãsurã imprevizibilã „... preºedintele a refuzat categoric cererea colaboratorilor sãi (de a rãmâne la Paris, n.n.) ºi a onorat invitaþia lui Nicolae Ceauºescu, semn cã acorda o deosebitã importanþã vizitei în România.“ (pag. 16).

Cele cinci zile ale vizitei generalului Charles de Gaulle, preºedintele Franþei, în România, în mai 1968, prin programul dens, convorbirile avute, întâlnirile diverse, dar ºi înþelegerile ºi documentele importante semnate, au reprezentat „un moment istoric în relaþiile româno-franceze“, o reluare intensã a acestora, dupã cum, pe bunã dreptate subliniazã cei doi autori. Iar supratitlul volumului pe care l-au alcãtuit îºi dovedeºte justificarea, adecvarea, pe deplin. În cuprinsul volumului, autorii includ, în ordine cronologicã, relatãri din presa oficialã a timpului, cuvântãri ale lui Charles de Gaulle ºi ale lui Nicolae Ceauºescu, în acel moment preºedinte al Consiliului de Stat, fãrã a i se menþiona ºi funcþia de secretar general al Partidului Comunist Român, partidul-stat, unica forþã politicã conducãtoare în R.S.R., cum se stipula în mod expres în textul Constituþiei în vigoare atunci.

Pentru prima oarã în referirile la vizita din mai 1968 în România, referiri cunoscute de cititorii avizaþi, cercetãtorii craioveni insereazã în volumul lor documente necunoscute pânã la apariþia volumului lor, provenind din Arhivele Militare, fondul Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., dintre care stenograma convorbirilor oficiale din ziua de 15 mai 1968, de la Bucureºti, pãstratã în fondul menþionat, dosar nr. 1314/1968, f. 17-33, opere de o importanþã deosebitã pentru acel moment, dar ºi de un interes major pentru cercetãtori ºi studioºi în materie de istorie recentã a statului român ºi, implicit, a relaþiilor româno-franceze în decursul istoriei moderne.

În cursul vizitei preºedintelui de Gaulle în România, un reper de mare relevanþã, am putea spune chiar aparte, l-a reprezentat prezenþa ilustrului oaspete în Cetatea Bãniei, în zilele de 16-17 mai 1968. Este ºi motivul pentru care cercetãtorii craioveni ºi-au intitulat volumul în mod semnificativ ºi justificat „Charles de Gaulle la Craiova“. Nu este vorba în cazul acestui volum de un anume „patriotism local“ exacerbat, ci de o realitate concretã, cu profunde reverberaþii în memoria celor care au trãit ºi participat la astfel de momente. Tocmai de aceea, autorii volumului reproduc relatãrile amãnunþite despre vizita lui Charles de Gaulle, într-un important oraº al þãrii noastre, relatãri referitoare la multiplele aspecte ale prezenþei preºedintelui francez în Cetatea Banilor craioveni. Se impune sã transcriem câteva pasaje mãcar din „Cuvântarea preºedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, la Adunarea popularã din Piaþa Unirii“, din ziua de 16 mai, de la Craiova, al cãrei text este reprodus în volum în paginile 102-104: „Vã mulþumesc vouã, tuturor, care aþi venit aici în mare numãr pentru primirea de neuitat, pe care o faceþi Franþei, în persoana mea.

Este pentru prima oarã când ºeful statului francez vorbeºte în mod direct poporului român. Cu acest prilej vã transmit salutul ºi prietenia profundã a Franþei. (...)

În încheiere, ca ºi la început, vã spun: mulþumesc!

Hai sã dãm mânã cu mânã! Trãiascã Craiova! Trãiascã România! Trãiascã prietenia româno-francezã!“

Personal, în acel timp, funcþionam în calitate de profesor de românã, în zona mea natalã, mai precis în municipiul Satu Mare, proaspãt repus în statutul sãu de veche capitalã a recentului reînfiinþat judeþ, din nord-vestul þãrii, cu nume omonim. Entuziasmul sãtmãrenilor care au urmãrit prin emisiuni televizate aspecte din vizita generalului de Gaulle în România, inclusiv la Craiova, ascultând în direct Cuvântarea preºedintele Franþei de la tribuna oficialã din Piaþa Unirii din Cetatea Bãniei oltene, entuziasmul sãtmãrenilor a fost de nedescris. Autorul acestor rânduri asculta seara, în acele zile, ºi relatãrile posturilor de Radio din Paris (emisiunea în limba românã) Europa liberã, de la München, Vocea Americii, de la Washington, posturi de la care am aflat „amãnunte“ semnificative în legãturã cu vizita preºedintelui francez în România, în special ºi despre unul dintre motivele vizitei generalului de Gaulle la Craiova: dorinþa gloriosului general francez de a-ºi reîntâlni, revedea eminentul coleg ºi prieten, dintre anii 1922-1924, de la ªcoala Superioarã de Rãzboi din Paris, generalul craiovean Polihron Dumitrescu. Tot din sursele citate am aflat cã translatorul pentru limba românã a preºedintelui Charles de Gaulle, în România, implicit la Craiova, era doamna Sanda Stolojan, fiica lui Alexandru Duiliu Zamfirescu (n. 1892, Roma – m. 1968, Bucureºti), diplomat ºi scriitor, fiul scriitorului român clasic Duiliu Zamfirescu (n. 1858, Focºani – m. 1922, Bucureºti).

Autorii volumului „Charles de Gaulle la Craiova“, Dinicã Ciobotea ºi Ileana Marinaº – insereazã în paginile cu ilustraþii o reproducere a fotografiei generalului Polihron Dumitrescu, iar numele Sandei Stolojan este menþionat la pagina 18, menþionându-i-se volumul „Cu De Gaulle în România (Editura Albatros, Bucureºti, 1994). Distinsa intelectualã ºi literatã Sanda Stolojan (n. 1919, Bucureºti – m. 2006, Paris), plecatã din þarã, împreunã cu soþul sãu, în octombrie 1961, ºi stabilitã la Paris, a scris ºi publicat volumul „Avec de Gaulle en Roumanie“ (Ed. L’Herne, Paris, 1991), iar în limba românã a apãrut în 1994, în traducerea Micaelei Slãvescu.

Sanda Stolojan a continuat sã fie interpretã pentru limba românã ºi a preºedinþilor francezi Gerges Pompidou, Valery Giscard d’Estaing ºi François Mitterand. Cum au evoluat relaþiile lui Nicolae Ceauºescu cu preºedinþii ce i-au urmat lui Charles de Gaulles, cercetãtorii craioveni, circumscriindu-se strict la vizita ºi importanþa ei istoricã din 1968, nu urmãresc.

În sine, volumul Charles de Gaulle la Craiova, alcãtuit de cercetãtorii concitadini ai noºtri, Dinicã Ciobotea ºi Ileana Marinaº, la aproape patru decenii de la producerea evenimentului, îºi dovedeºte cu prisosinþã oportunitatea. Iar cititorilor care ar dori sã cunoascã în mod concret, factual evoluþia relaþiilor lui Nicolae Ceauºescu cu preºedinþii Franþei numiþi, li se poate recomanda, spre pildã, spre lecturã adecvatã, volumul Ceauºismul – România între anii 1965-1989 de ªerban Orescu (Editura Albatros, Bucureºti, 2006, 314 pag.)