Marin Preda. Repere biobibliografice
de Zenovie Cârlugea
Între
biobibliografiile, puţine de altfel, consacrate scriitorilor români
contemporani, recenta lucrare semnată de Stan V. Cristea, Marin
Preda. Repere biobibliografice (RCR Editorial, Buc., 612 p.) este, dincolo
de documentarea aproape exhaustivă, un omagiu adus celui mai mare scriitor
ivit în câmpia însorită şi eternă a Teleormanului, la împlinirea a 90 de ani
de la naştere şi a 70 de ani de la debutul său literar.
Structurată
pe trei mari secţiuni (1.Reperele biografiei; 2.Reperele operei în
volume şi periodice; 3.Reperele receptării), lucrarea utilizează
atât criteriul analitic, cât şi pe acela cronologic în ordonarea operei şi a
referinţelor critice, adăugându-se la acestea un masiv «pachet» de indici (privind
opera şi de nume), facilitând astfel o consultare «rapidă» a datelor privind
opera şi receptarea acesteia în timp
Este vorba de o premieră editorială
absolută, după cum se exprimă autorul, dacă avem în vedere paginile
biobibliografice incluse în diferite volume sau chiar «Bibliografia» realizată
în cadrul serviciului de documentare al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti de
Bogdan Corneliu Stănescu.
Foarte
bun cercetător al vieţii şi operei lui Marin Preda (el însuşi autor al unor
masive documentări în etnofolcloristica Teleormanului), dl Stan V. Cristea a consultat vreme de câţiva ani
buni un vast material arhivistic atât la Biblioteca Naţională şi la aceea a
Academiei Române, dar şi la Biblioteca Judeţeană din Teleorman, cât şi la
Bibliotecile Universitare din Iaşi şi Cluj-Napoca.
Rămânând
îndatorat specialiştilor din aceste instituţii, dar şi altor cercetători care
i-au pus la dispoziţie preţioase informaţii, autorul se arată mulţumit de
încununarea editorială a îndelungatei sale trude şi totodată chiar (şi pe drept) mândru de a fi fost contemporan
şi coregional cu autorul Moromeţilor:
cel mai important scriitor din a doua jumătate a secolului al XX-lea, o
conştiinţă scriitoricească emblematică pentru această epocă, un «caz literar»
complex, pentru care cercetarea nu poate fi declarată încheiată niciodată.
Pentru că oricând mai rămâne ceva de
înţeles, de analizat, de explicat, de argumentat, oricând o nouă lectură îl
va descoperi altfel pe scriitor. (Notă asupra ediţiei)
Scriitor
«complex» şi adevărată «conştiinţă a veacului» (E.Simion), adică scriitor
european, cum îl vedea Nichita Stănescu, istoria vieţii lui Marin Preda este,
de fapt, istoria operei sale, aşa cum scrie cu îndreptăţită admiraţie
monografistul din Scriitori români de azi (I), unul din cei mai
temeinici portretişti şi comentatori ai operei, dar mai ales acei comentatori
ataşaţi scrisului predist încă din deceniile 7-10 ale secolului trecut, precum:
Sorin Alexandrescu, D. Micu, Mihai Gafiţa, Al. Piru, Mihai Ungheanu, Ion Bălu,
Ov. S. Crohmălniceanu, Voicu Bugnariu, Victor Atanasiu, Vasile Popovici,
Nicolae Manolescu, George Muntean, Mircea Iorgulescu, Al. Balaci, C. Regman,
Magdalena Popescu, Sava Dumitrescu, Andreea Vlădescu, Monica Spiridon, Andrei
Grigor, Grigore Smeu, Cornel Munteanu, Adrian Dinu Rachieru, Mircea Dinutz,
Eugen Măicăneanu, Marian Ciobanu, Aureliu Goci, Mariana Sipoş, Marin Iancu,
Emil Manu, Răzvan Voncu
În
privinţa operei, autorul consemnează diferite ediţii de proză şi teatru, de
articole, eseuri, confesiuni, pagini de jurnal şi corespondenţă, scenarii de
film, versuri, reflecţii şi cugetări, traduceri (din Gorki, A. Miller şi A.
Camus).
Să
amintim aici şi faptul că primele teze de doctorat despre autorul Moromeţilor
au fost susţinute în câteva centre universitare de tradiţie (Bucureşti, Iaşi,
Timişoara), având drept conducători ştiinţifici nume importante din critica
românească (Eugen Simion, Mihai Zamfir, G.I. Tohăneanu, cărora li s-au adăugat:
Cornel Ungureanu, Liviu Leonte, George Gană, Manuela Cernat, Cornel Moraru, Dan
Mănucă, Constantin Cubleşan, Livia Cotarcea, Victor V. Grecu, Mircea
Tomuş
).Tot astfel, în ceea ce priveşte receptarea operei, sunt evidenţiate, în
primul rând, abordările de prim-plan din periodice şi volume, inventariindu-se
şi interviurile acordate de scriitor de-a lungul vieţii, convorbirile şi
dezbaterile cu şi despre scriitor (pp. 110-502). Foarte utili
sunt şi indicii privind opera (pp. 503-533) şi indicii de nume
(pp. 534-608).
Deşi
aproape că uitasem colaborarea de altădată la revista Tribuna (1981),
rămân plăcut surprins că modesta mea abordare privind Cel mai iubit dintre
pământeni (Istorie şi individ.
«Barbaria concretului») este catalogată la receptarea operei şi Indicii
generali de nume. Încă o dovadă, subiectivă desigur, despre temeinicia
demersului documentaristic.
În total, lucrarea realizată cu vădit profesionalism
de dl Stan V. Cristea constituie întâia biobibliografie aproape completă ce se
dedică lui Marin Preda, după mai bine de trei decenii de posteritate, alta de
acest fel fiind posibilă numai pe fundamentele şi reperele celei de faţă.
|
|