Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Lampa lui Diogene

        

După cum ne aminteşte Ovidiu Dunăreanu în editorialul său, din nr. 4 (41), octombrie-decembrie 2013, revista constănţeană EX-PONTO – text/ imagine/ metatext a împlinit zece ani de la apariţie, prilej pentru a-i ura la mulţi ani şi vânt în pupa! Salutăm şi instructiva reîntoarcere la clasici, prin textele despre preferinţele muzicale ale junimiştilor („Comprehensibilitatea muzicală a tânărului junimist Mihai Eminescu“ de Ruxandra Mirea şi „Junimiştii şi muzica“ de Mariana Popescu) şi prin comentariul lui Angelo Mitchievici la Boborul lui Caragiale („Noua Republică, Fiesta şi Boborul“), din care citez un fragment concluziv: „Cea de-a doua deformare pe care o propune autorul ţine de faptul că întreaga retorică revoluţionară este deturnată în beneficiul sărbătorii. Fapt emblematic, Prezidentul vorbeşte Poporului urcat pe un scaun de tăiat cârnaţi. Gestul oricât de secundar ne-ar părea întoarce pe dos o altă imagine revoluţionară, sinistră, invocând «mânia poporului», imaginea ghilotinei. Nu capete cad la această revoluţie, ci boloboacele sunt rostogolite, nu curge sânge, ci vin. (...) Spectacolul revoluţionar este carnavalizat. (...) Poporul în varianta sa exorbitată «Boborul» reprezintă agentul catalizator, fermentul revoluţionar, toate dictaturile îl vor invoca, în numele lui vor fi comise masacre. Caragiale îl invită deocamdată la o petrecere după care, cum anunţă dramaturgul într-un alt articol unde privirea sa scrutează o nouă epocă, nimeni nu va mai râde“.

Prin dosarul tematic „Adrian Marino: exerciţii de disciplină a creaţiei“, Mozaicul, nr. 1-2 (183-184)/ 2014, menţine vie memoria operei celui pe care-l consideră spiritus rector al revistei. Despre Marino scriu Florina Ilis („Viaţa unui om singur scrisă de el însuşi“), Sorina Sorescu („Adrian Marino şi momentul 1968 în critica literară românească“), Ion Bogdan Lefter („Adrian Marino. Completări bibliografice“), Andreea Mihăilescu („Perspectiva lui Marino asupra cromaticii macedonskiene“), Gabriel Nedelea („Adrian Marino faţă cu avangarda“) şi Maria Dinu („Adrian Marino şi Arthur O. Lovejoy: interferenţe şi diferenţe“). De altfel, Maria Dinu, coordonatoarea dosarului, este şi îngrijitoarea ediţiei şi autoarea studiului introductiv al volumului recent apărut la Editura Aius din Craiova: Adrian Marino, Exerciţii de disciplină a creaţiei. Studii, cronici, interviuri şi anchete din revistele craiovene (1967-2005). Şi revista noastră, Ramuri, s-a bucurat de semnătura reputatului teoretician şi critic literar, motiv de a semnala, o dată în plus, acest demers editorial.

(Musofilos)

© 2007 Revista Ramuri