| Articole |
| Evenimente |
| Premii |
Poeziide Constantin M. PopaIarnă în Laval Pentru Emma Pe gheaţa impecabilă a patinoarului încerci să faci piruete aluneci prudent încordată sub privirile mele orbite de galaxia reclamelor luminoase pluteşti pe apele perfide închise în sine te avânţi spre puncte nebăgate în seamă cazi te ridici la chemarea intersecţiilor ascunse de cum îmi întorc privirea o vulpe polară săgetează albul închipuirii ne vom năpusti pe urmele ei simţind frigul arenei cum se înalţă spre marele cronometru cu cifrele îngheţate mai sunt atâtea de învăţat. În vizită la părinţii lui Napoleon Mi-a plăcut cum m-ai introdus în muzeu Domnul Carlo şi doamna Letizia, ai spus şi m-ai lăsat singur îi vedeam chiar în casa lor desigur în stil italian cu acoperişul roşu din ţiglă pereţii albi obloanele iluzie perfectă şi chestia aia cu o zi obişnuită m-a dat gata domnul tocmai îşi scosese haina cu fireturi şi faţă în faţă cu autoritara lui soţie se pregătea să soarbă din ceaşca aurită savurând aroma infuziei de iasomie nu vorbeau dar păreau că se ascultă unul pe altul Cum e vremea în Ajaccio? Soare cu dinţi oh, câte cuvinte se vor fi mutat în galerii neştiute câte lucruri interesante mi s-au ascuns rămase în plicuri nedeschise ideea este că paloarea gălbuie a cerii ar mai trebui acoperită cu fard Monsieur Grévin ocupat cu starurile ultimelor ştiri mondene i-a cam neglijat aşa că rămân lângă ei părinţi resemnaţi ce ne aşteptăm fiii să vină în permisia de 100 de zile. Biserica Neagră Din turnul catedralei coboară urşii ei simt vibraţii neauzite ei simt armonia zidurilor înnegrite fumul încrustat în piatră este un bun conducător de sunete urşii nu se tem pentru că au urechile acordate cu speciale răşini precum se acordează naiul cu ceară de albine poate că asta îi îndeamnă să se aşeze în bănci în locul oamenilor ca şi cum ne-ar trăi viaţa poate că asta le dă curajul să-şi întoarcă masivul trup de la altar aşteptând Fuga în Re minor de Bach. Paradă Pe rue Sainte-Catherine carele alegorice străbat rumoarea mulţimii ce sfidează golul aşteptatelor străluciri în contul vocaţiei fericirii paznici vigilenţi ai viselor soldaţii de lemn dansatorii de zumba zânele şi lutin-ii înaintează în ritmul tobelor prin aburul străveziu al naivităţii pe rue Sainte-Catherine captivi ai tiranicelor mituri copiii se vindecă de frigul îndoielii chiar dacă renii sunt de carton chiar dacă în jovialul Pčre Noël îşi recunosc bunicii ca să ajung la marginea erorilor trebuie să sorb resemnarea cum muntele încearcă pe vârful limbii gustul câmpiei mă voi întoarce în locurile în care punctele cardinale se cheamă puncte vulnerabile şi voi recapitula zborul aruncând lestul vieţii odată cu cenuşa risipită peste fluviu. Toamnă Aleg liftul în locul scărilor aşa cum limba clopotului de la vechea biserică Harşu abandonează bronzul pentru plumbul toamnei grăbit ies în ceaţa zilei întâmpinat de confuzia bizară a Podişorului mă strecor prin mulţime spre cafeneaua Zvon urmărit încă de vibraţia vorbelor grele de seară multiplicare a părerilor despre mine e prea grăbit prea nerăbdător prea neîmpăcat cu ceea ce i se întâmplă prin fumul ţigărilor se insinuează un acord muzical da sunt nerăbdător grăbit da să închid capacul clavecinului bine temperat mai bine întoarce foile partiturii rosteşte îndemnul dublul meu sau altcineva cred că e o propunere serioasă. Recompensă Donator la Cité-de-la Santé am primit setul de etichete cu numele meu imprimat lângă tradiţionalul far din nord totul pe fondul albastru al întunericului o noapte bună pentru naufragii când paznicul doarme uitând să aprindă lumina doar câteva ferestre oarbe şi valuri ce întind mâna spre ţărmul stâncos într-un gest echivoc precum strigătul muribundului de la Urgenţe Yay! Iam a fan. Lacul Magog A ascunde căderea soarelui când printre solzii lui Memphré se scurge lumina este imposibil monstrul marin îşi tăinuieşte apariţiile stârnind fâlfâiri de duhuri sub ape defilează astrologii-căutători de mesaje închise în sticlele ce inundă plaja aşteptându-şi destinatarii ne încurcăm în întârzieri nesfârşite ne mirăm de scurtarea timpului lumina se tot scurge fără să înţelegem că marele şarpe şi-a abandonat ispitita şi ne întinde nouă mărul. |