2019 este anul în care debutează un festival în centrul căruia se află Alexandru Macedonski, „Zilele Macedonski“, organizat anual la Craiova. Acesta cuprinde sesiuni de comunicări, ele îmbinând biografia poetului cu opera sa. Fiecare ediţie este completată de volumul Caiete macedonskiene, carte alcătuită din comunicările oamenilor de literatură şi cultură ce au participat la manifestările dedicate poetului Rondelurilor.

În 2020 este adus în faţa publicului cel de-al doilea volum al Caietelor macedonskiene, coordonat de Ion Munteanu, deşi planurile pentru „Zilele Macedonskiî au fost modificate din cauza pandemiei. Cartea are rolul de a marca o sută de ani de la moartea lui Alexandru Macedonski. La cei o sută de ani, o bună parte dintre scrierile cuprinse în volum urmăresc biografia lui. De pildă, Ion Munteanu scrie Craiova văzută din trăsura lui Macedonski, titlu ce trimite, evident, la poemul Craiova văzută din car al lui Marin Sorescu. Meleagurile olteneşti au avut un rol însemnat în viaţa şi opera lui Macedonski, mai mult, la Craiova el creează primele poeme, începând să scrie încă de la o vârstă foarte fragedă. Importanţa locurilor în care şi-a petrecut copilăria poate fi observată în varii creaţii ale sale: „Alături de satele Pometeşti şi Adâncata, de pe Valea Amaradiei unde, la conacul boieresc al familiei, în special vara, Macedonski îşi va fi trăit fericita copilărie, oraşul Craiova ocupă un loc central în amintirile lui duioase de mai târziu, regăsindu-se şi în câteva dintre creaţiile literare de maturitate“. Pe parcursul Caietelor macedonskiene putem urmări complexitatea personalităţii creatoare a lui Alexandru Macedonski, el fiind poet, prozator, eseist, dramaturg şi publicist.

Toma Grigorie se opreşte asupra valenţei de nuvelist a acestuia, scriind Alexandru Macedonski – nuvelistul. El surprinde interesul prozatorului pentru specificul local şi pentru temporalitate: „Romantice, poetice, subiective, fanteziste, peisagistice, prozele lui Alexandru Macedonski nu sunt lipsite de inspiraţie, de imaginaţie, de valoare estetică, dezvoltând un indenegabil interes pentru culoarea locală şi temporală, exemplar cartografiate“.

Proteismul creaţiei literare macedonskiene nu este vizibil doar prin intermediul receptării critce. Un exemplu în acest sens este muzica lui Tudor Gheorghe, cel ce a pus pe note muzicale versuri din creaţia poetică a lui Macedonski. Într-un interviu realizat de ziaristul Ion Jianu, Tudor Gheorghe vorbeşte despre un spectacol dedicat exclusiv poeziei lui Macedonski. Tot el aminteşte de conflictele dintre poetul Rondelurilor şi Mihai Eminescu sau Vasile Alecsandri, dar şi de faptul că a încercat să încheie simbolic tensiunile dintre Macedonski şi poetul naţional: „Ei bine, într-un spectacol am încercat, peste ani, «împăcarea» lor, a lui Eminescu cu Macedonski”. Cartea conţine şi un interviu realizat de Irina Macedonski cu strănepoata poetului, Alejandra de Sagarra Macedonski. Interviul surprinde amintirile unei familii de artişti, fără să omită motto-ul acesteia: „Sunt eu şi mi-este de ajuns“.

Al doilea volum al Caietelor macedonskiene este un omagiu adus poetului la o sută de ani de la plecarea sa de pe pământ. Totodată, cartea se constituie ca o mărturie a faptului că Alexandru Macedonski este viu şi azi datorită creaţiei sale literare, dar şi prin intermediul unor evenimente precum „Zilele Macedonski“.