Capacitatea de a-i convinge pe ceilalþi de propriile opinii este datã îndeosebi de puterea argumentelor, iar argumentaþia presupune o bunã cunoaºtere a domeniului de referinþã.

Experienþa parlamentarã a deputatului Nicolae Bud îºi spune cuvântul cu prisosinþã în volumul Neliniºtile unui parlamentar (Editura „Ideea Europeanã“, Bucureºti, 2001), care cuprinde Declaraþii politice, interpretãri ºi discursuri rostite în Camera Deputaþilor (1992-2000) - dupã cum se subintituleazã cartea aceasta postfaþatã cu pertinente consideraþii de Dan Silviu Boerescu.

Semnalãrile la obiect ºi atenþionãrile insistente ale autorului pe anumite segmente politice mãrturisesc reflecþia atentã ºi implicarea atitudinalã a acestuia în chestiuni care au determinat drumul dezastrului românesc postdecembrist, sinuoasa ºi dramatica evoluþie a societãþii noastre timp de aproape un deceniu cu toate consecinþele deja cunoscute: lãsarea industriei ºi agriculturii la voia întâmplãrii, privatizãrile frauduloase din acei ani (ex. Avicola, Sometra, CEC, BCR º.a.), scãderea dramaticã a resurselor energetice naþionale de þiþei ºi gaze naturale, disciplina financiarã grav încãlcatã, situaþia disperatã a sistemului sanitar, dar ºi promisiunile electorale neonorate, reforma educaþiei artistice în învãþãmânt, infestarea fântânilor din Maramureº, de la Rohia ºi Cãrbunari, cu pesticide ºi îngrãºãminte, poluarea cu cianuri de la Baia Mare (cu efectele ecologice ºtiute), lipsa investiþiilor în geologie ºi în cercetare, defectuoasa gestionare a produselor monopol de stat (sare, tutun, alcool, hârtie pentru þigarete), problema pensionarilor ºi soarta cumplitã a veteranilor de rãzboi ºi multe altele.

Când vine vorba de þinuturile maramureºene natale, autorul adaugã un plus de vibraþie, tonul devine mai cald, mai familiar; apelurile sale cãtre miniºtri sau premieri precum Radu Vasile, Victor Ciorbea, Mugur Isãrescu au încãrcãturã afectivã, sunt adevãrate strigãte cãtre cei care trebuie sã ia seama la cruda realitate pe care, în cele mai multe cazuri, nu o pot gestiona. Elocventã este, în acest sens, interpelarea din sept. 2000 privind poluarea cu cianurã ºi alte noxe de la Baia Mare: „În cartierul Ferneziu, unde se aflã sediul Romplumb, toate probele prelevate au indicat depãºirea pragului de intervenþie. dar încã nu intervine nimeni. Medicul pediatru Laura Veronescu afirmã cã din cei 2960 copii nãscuþi vii anul trecut (1999 -n.n.) la Maternitatea Baia Mare, 100 prezentau malformaþii; cele mai frecvente la inimã, tub digestiv, schelet (craniu ºi coloanã vertebralã), dar ºi la mâini ºi picioare. Din 37 decese ale nou-nãscuþilor, înregistrate în 1999, în 8 cazuri au fost prezente malformaþiile. Anul trecut s-au nãscut ºi 3 copii cu spina bifidã (pe o porþiune a coloanei vertebrale lipseºte osul ºi mãduva spinãrii). În SUA, astfel de cazuri nu au mai apãrut de 20 de ani) (s.n.) (p.85). Relatarea la obiect, desfrunzitã de orice figurã stilisticã ºi apelând la surse edificatoare, este seacã ºi dureroasã: „În ultimii ani în Maramureº se înregistreazã o creºtere a numãrului copiilor bolnavi de cancer“ (p.85).

Prezenþa româneascã în textura politicii internaþionale îi smulge autorului accente patetice („Singuri sub cerul liber, fãrã prieteni puternici ºi fãrã asigurãri ferme de securitate, iatã-ne când ºi când luaþi la ochi de rãzboinici de meserie, cãrora pacea din zona în care ne aflãm le provoacã un gust amar“ - p. 61), dar ºi tonalitãþi sentenþioase: „Dar nu i-am auzit pânã în clipa în care vorbesc (iunie 1999 - n.n.) nici pe domnul preºedinte al României, nici pe primul ministru ºi nici pe domnul ministru de externe bãtând cu pumnul în masã pentru a se face auziþi ºi ascultaþi într-o chestiune care nu îi priveºte pe domniile lor ca persoane, ci priveºte România ca þarã“ - p. 61.

Probând o conºtiinþã civicã de excepþie în lumea noastrã politicã, Nicolae Bud este sensibil la mai toate evenimentele interne ºi externe din timpul mandatelor sale parlamentare: demiterea conducerii Loteriei Naþionale, Consiliul de Administraþie al Radiodifuziunii Române, reuniunea de la Sinaia a intelectualilor din diaspora (1994), colaborarea în Balcani („normalizarea relaþiilor României cu lumea“), survolul României de cãtre avioanele NATO, vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România, declaraþiile antiromâneºti ale lui L. Tokeº sau „avocaþii separatismului în Transilvania“ etc. Faþã de toate acestea autorul îºi exprimã opiniile proprii, îºi argumenteazã atitudinea, situându-se mereu pe poziþii de echilibru, fundamentate pe judecata bunului simþ, pe toleranþã ºi pe nevoia de dialog.

Una din caracteristicile interpelãrilor sale este analiza atentã, minuþioasã, cu fapte ºi date concrete, a proiectelor de buget, pe care le supune unui adevãrat tir al amendamentelor necesare. Sesizând mecanicismul ºi superficialitatea întocmirii acestora, Nicolae Bud recuzã modul de întocmire, exprimându-ºi profunda dezamãgire: „Parcurgerea proiectului bugetului de stat (pe anul 1996, n.n.) creeazã un sentiment de dezamãgire, cãci reaminteºte de reeditarea unui roman de valoare îndoielnicã, la care au fost schimbate doar numele personajelor, în cazul nostru - cifrele“ (p. 157).

Regãsim, în paginile acestei cãrþi, secvenþe ale unui traseu social-politic cu imense ºi dureroase consecinþe în viaþa fiecãruia dintre noi, într-o relatare pe cât de onestã, tot pe atât de complexã ºi semnificativã, îndemnând la cunoaºtere ºi reflecþie, la conºtientizare ºi implicare - aºa cum, de altfel, înþelege însuºi autorul sã o facã în postura sa de parlamentar ºi cetãþean.