Oman ţara care locuieşte într-o carte
de Ioan Es. Pop
Noul
volum de versuri al Cameliei Iuliana Radu, Oman (Editura Karta-Graphic, Ploieşti,
2012 ediţie bilingvă română-engleză), frapează în primul rând
prin ţinuta grafică de excepţie. Recomandată de Mohammed Al Wadhahi
(preşedinte al Asociaţiei Prieteniei dintre Oman şi România), cartea este
în curs de traducere în limba arabă şi va fi lansată de către autoare, în
toamna acestui an, chiar în Oman.
Cele
câteva lansări în România (inclusiv la Muzeul Naţional al Literaturii Române
din Bucureşti) au adus în atenţia oamenilor de litere şi implicit a
cititorilor o poetă care conjugă, în versurile sale, propria nelinişte cu
dorinţa de a cunoaşte lumea în resorturile ei cele mai ascunse şi pasiunea
pentru inedit şi exotic.
Volumul
Oman este, în ansamblul său, o structură aparent complexă, dacă nu s-ar
remarca şi printr-o sfiiciune adolescentină (a se vedea capitolul Fire de
nisip, unde poeta schimbă liniile poetice de tip modernist şi trece în
concizia de tip oriental, apropiată de haiku): Nemărginire / femeie
privind marea/ bărbat pe gânduri (pag. 115).
În
capitolul Povestea deşertului (pag. 69), experienţa întâlnirii
cu milenii de nisip în care/ oasele lumii străluceau devine motiv de
meditaţie asupra istoriei, purtată de
colo colo ca un ghem de scaieţi (pag.76) sau a propriilor viziuni: Şi
cine ştie câte ere vor năvăli deodată/ câte glasuri de bărbaţi
rătăcitori/ se vor aduna lângă foc/ şi câte lumi înviate/ vor lumina dunele/
sub stele necunoscute (Marele Deşert). Percepţia Eului într-o imensitate
cvasi-necunoscută, în care tiparele timpului se topiseră iar soarele dansa
meticulos, devine împărtăşire senzorială: gustam din pâinea tăcerii/ şi beam
din ziua fierbinte. Îmbucurătoare este lipsa de patetism a
versurilor, care lasă contemplaţia să
curgă de la sine.
Într-un
fel, cartea este impregnată de parfumul unei poveşti de dragoste, unele versuri
făcând referire la un abia bănuit noi sau, cum se spune în poemul Gustul
tău (pag. 154): Ai gust de soare ascuns. De altfel, şi în ultimul
capitol, Confesiuni, magia lumii arabe
rămâne întreagă (Ultima frază), răsfrântă asupra poveştii de iubire, doar
necunoscutul rămâne întreg/ oricât am muşca din el (pag. 178).
Acest
univers arab este de mătase, are margini de noapte, se
ascunde printre curmali, chiparoşi, seri de rubin, veşminte înfoiate; scapără,
arde, se ascunde, este o grădină de arbori de tămâie şi chiparoşi sădiţi
de un înger bătrân, între o mare de nisip şi una de apă.
La închiderea lecturării volumului de poezii Oman, rămâne în memorie
reprezentarea unei grădini în care ai păşit după o lungă călătorie prin arşiţa
deşertului (Aproape oranj), vei simţi o răcoare stranie, ascunsă în miezul
de foc (pag. 148).
Geografic, Oman-ul
(oficial, Sultanatul Oman) este o ţară de pe coasta de sud-est
a Peninsulei Arabe. Se învecinează cu Emiratele Arabe
Unite, Arabia Saudită, Yemen-ul şi are ieşire la Marea Arabiei.
Poetic, această ţară locuieşte într-o carte şi în
sufletele celor care o vor citi. Aurul, nestematele şi lumina fac parte din
compoziţia intimă a inspiratelor peisaje interioare pe care le dezvăluie
volumul Cameliei Iuliana Radu. Orientul romanticilor este reactualizat aici cu
fervoare, dar şi cu discreţie.
|
|