Roman, poezie, proză scurtă, tuturor le-a dat viaţă prin actul creator Cristian George Brebenel. În anul 2019 el oferă lectorilor cea mai recentă creaţie literară a sa, volumul de proză scurtă Mărturisirea şi alte povestiri. Cartea este alcătuită din douăsprezece povestiri ce au în centru teme diverse. Religia, mistica, filosofia, condiţia umană sunt prezente în povestirile propuse de autor. Componenta fantastică domină volumul de faţă, dar pot fi reperate şi notele realiste ce îşi fac simţită prezenţa. Una dintre povestirile în care abundă fabulosul este Croitorul, o rememorare a unei poveşti pe care o citise naratorul subiectiv în anii 60. Protagonistul este un tânăr, Adam Rainer, ce nu depăşea un metru douăzeci. El îl întâlneşte pe Ibrahim Croitorul, cel ce îi va oferi o vestă fermecată pe care i-o va înapoia peste zece ani. Purtând această vestă, Rainer va creşte miraculos în înălţime. Odată cu acestă transformare se va schimba şi statutul său în societate, va fi privit cu alţi ochi: Anii treceau. Vesta creştea miraculos odată cu el. Adam devenise un fel de celebritate a Grazului dacă nu chiar a întregii Austrii. Această celebritate îi schimbă radical, în bine, situaţia. Primi simpatii nesperate, subvenţii nesperate, posturi nesperate. Ba chiar, unii antropologi se grăbiră să-i propună, contra cost, ajutorul în nişte studii de specialitate. Povestirea continuă în stil fabulos, fiind parcă o bucată de basm. Proza scurtă Vânătoarea îl are în centru pe omul incompatibil cu anumite aspecte ale societăţii în care trăieşte. Personajul narator nu îşi găseşte liniştea, deşi încearcă, în lumea din jurul său: În acest loc nu au ce căuta decât cei dotaţi cu un deosebit simţ al vânătorii. Deci, cei asemeni mie, oameni oneşti, timizi, poate chiar laşi, nu! Vânătoarea este o acţiune specială, iar pe mine, acţiunile de acest fel mă tulbură profund din capul locului. Naratorul este incapabil să se integreze acolo unde conştientizează că nu îi este locul.
O povestire care frapează este Mărturisirea, numele ei regăsindu-se încă din titlul cărţii. Aceasta surprinde imaginea unui papă căruia nu îi dau pace faptele pe care le-a săvârşit în timp. A dus o viaţă presărată cu păcate, toate purtând camuflajul straielor bisericeşti. El se teme de momentul inevitabil în care va trebui să dea socoteală pentru tot ceea ce a comis: Moartea în sine nu era un prag peste care curajul său n-ar fi putut păşi, dar cel mai cumplit îl chinuia gândul Judecăţii celei mari, fiindcă îşi ştia viaţa mizerabilă, pătată de grave păcate de la un capăt al ei la altul. Aici sunt evidenţiate defectele pe care le are omul, chiar dacă, teoretic, nu are dreptul să greşească, oricine este supus păcatului. În momente de introspecţie suveranul pontif conştientizează propriile-i păcate cărora nu s-a putut împotrivi, în ciuda credinţei în Dumnezeu: Am multe lucruri care mă zbuciumă şi mă chinuie, Ralda, o întrerupse apăsat pontiful. Printre care şi parte din faptele mele. Cusururi ale vieţii mele. Tu ştii că nu-s prea curat în faţa Domnului. Am fost pătimaş în viaţă şi, în ciuda credinţei mele de neclintit în Domnul Dumnezeu şi a Fiului său Mântuitor, nu i-am putut asculta poruncile. Mi-a plăcut şi m-a atras viaţa asta, îmbrăcându-mă astfel în straiele păcatului pe care, până în ceasul acesta, n-am reuşit să le lepăd. Pontiful, sleit de puteri, decide să îi mărturisească unui pustnic toate păcatele care-i pătaseră viaţa.
Cele douăsprezece povestiri adunate între copertele volumului Mărturisirea şi alte povestiri sunt desprinderi de firescul vieţii şi plasări în lumi fabuloase, dar însoţite de morale subtile. Cristian George Brebenel îşi creionează tabloul prozelor scurte cu tonuri intense de fantastic.